Ceea ce evenimentul de acum 400 de ani poate sugera este că e uşor să declanşezi o reacţie în lanţ pe pieţele financiare şi ale creditului şi să provoci, astfel, pagube serioase economiei, scrie Bloomberg.
Dacă defaultul din 1575 ar fi adaptat pentru teatru, iar rolurile ar fi jucate de personajele de acum, republicaţii ar înlocui oraşele castiliene, ale căror delegaţi la parlamentul spaniol s-au opus majorării unor taxe care l-ar fi ajutat pe regele Philip al II-lea să-şi gestioneze datoriile pe termen lung.
La acea vreme, Spania era singura superputere a lumii. Cărturarii o descriau ca fiind un imperiu „peste care Soarele nu apune niciodată”. Cu toate acestea, regele avea nevoie de acordul oraşelor pentru a se împrumuta la dobânzi rezonabile şi avea nevoie de consimţământul lor dintr-un motiv: oraşele adunau taxele.