Mai mult, el a arătat că legislaţia obliga Ministerul Mediului să verifice actul normativ, înainte de a-l aproba, strict din punct de vedere al protecţiei mediului.
"Practic, legislaţia ne impunea să verificăm compatibilitatea zonei cu activităţile solicitate spre aprobare. Trebuia să vedem dacă zonele respective fac parte din vreo arie protejată sau din vreo zonă cu restricţii din punct de vedere al protecţiei mediului. Nefiind cazul, am aprobat actul normativ fără a analiza celelalte aspecte. Oricum, legislaţia nu ne permitea să verificăm alte aspecte în afara celor de mediu", a declarat Korodi.
Ministrul a precizat că nu cunoaşte motivul pentru care anexa actului normativ este secretă.
El a relatat modul în care documentele de acest gen circulau în interiorul instituţiei pe care a condus-o.
"Veneau două-trei acte de acest pe săptămână pentru a fi avizate. Fiind documente cu caracter secret, ele erau aduse cu poşta secretă şi existau doar câteva direcţii din minister în care ele ajungeau pentru verificări şi doar anumite persoane care aveau acces la acestea. Angajaţii făceau verificările şi trimiteau un raport, în baza căruia propunerea era avizată sau nu strict din punct de vedere al protecţiei mediului", a afirmat Korodi.
El a precizat că, din câte îşi aminteşte, Hotărârea 1446 a fost avizată de minister "cândva în iunie".
Citeşte şi:
Geoană: Guvernul să facă lumină în concesionările din Marea Neagră
PNL: Concesionările din Marea Neagră, acordate de Guvernul Stolojan
Un deputat PSD cere lămuriri privind concesionările din Marea Neagră