Un economist explică de ce România se va împrumuta tot mai scump în trimestrele următoare

„Curba randamentelor (n.r. - ratele de dobândă la titlurile de stat, pe piaţa secundară, pe toate scadenţele) din România a resimţit climatul macro-financiar extern şi ştirile interne în această săptămână. Se observă majorarea generalizată a costurilor de finanţare, în divergenţă faţă de pieţele internaţionale, pe fondul preocupărilor privind finanţele publice, în contextul dinamicii PIB sub nivelul din construcţia bugetară”, explică Rădulescu.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat marţi o creştere a Produsului Intern Brut al României de 4% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, de 4,1% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de 1,4% faţă trimestrul precedent. Guvernul României şi-a construit rectificarea bugetară pe o creştere a economiei de 5,5%.

„Preocupările privind execuţia bugetară în acest an, în contextul unei evoluţii a economiei sub ritmul previzionat de administraţie, au condus la creşterea ratei de dobândă la 10 ani cu 2,7% la 4,805% în această săptămână (plus 11,4% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă s-a majorat cu 4,6%, la 1,60 puncte procentuale”, a calculat Rădulescu.

Săptămâna aceasta, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 90,7 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2021 şi cu 106,9 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa septembrie 2031 la costuri medii anuale de 4,25%, respectiv 5,20%.

Săptămâna viitoare, Ministerul Finanţelor a programat două licitaţii cu titluri de stat, scadente în aprilie 2024 (460 de milioane de lei) şi martie 2022 (345 de milioane de lei).

„În SUA, indicatorii macroeconomici comunicaţi recent au consemnat evoluţii mixte, care confirmă faza de maturitate a ciclului economic post-criză. Pe de o parte, climatul de afaceri din sfera companiilor mici s-a îmbunătăţit în iulie (indicatorul NFIB a crescut în convergenţă spre maximele istorice). De asemenea, productivitatea muncii a accelerat în trimestrul II (ritm anualizat de 2,9%). Totodată, dinamica lunară a vânzărilor din comerţul cu amănuntul a accelerat la 0,5% în iulie”, explică Andrei Rădulescu.

În plus, autorizaţiile de construire şi lucrările demarate de construcţii de case noi au revenit pe creştere în iulie, în SUA, iar climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă s-a consolidat - solicitările de ajutor de şomaj s-au redus cu 39.000, la 1,7 milioane la început de august.

În schimb, încrederea constructorilor de case a scăzut în august (spre minimul din septembrie), iar ritmul de creştere din industrie s-a temperat în iulie (+0,1% lună/lună). „Aceste evoluţii coroborate cu reluarea negocierilor comerciale SUA-China şi cu evoluţiile din pieţele internaţionale de materii prime au condus la scăderea ratei de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani cu 0,8% la 2,85% (avans cu 18,5% în 2018)”, susţine economistul-şef al BT.

PIB-ul zonei euro a scăzut în trimestrul al doilea, cu 2,2%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform Eurostat, iar industria a scăzut cu un ritm lunar de 0,7% în iunie, dinamica an/an indicând o reducere de 2,5%.

„De asemenea, excedentul comercial cu bunuri s-a ajustat cu 2,9% an/an în S1, pe fondul creşterii importurilor cu 3,8% an/an (ritm superior dinamicii exporturilor, de 3,1% an/an). Pe de altă parte, încrederea investitorilor din Germania a crescut în august (indicatorul ZEW la maximul din mai), evoluţie care exprimă continuarea ciclului investiţional pe termen scurt”, reaminteşte Rădulescu.

În fine, inflaţia zonei euro a urcat uşor, de la 2% an/an în iunie la 2,1% an/an în iulie (maximul după cel din decembrie 2012).

„Evoluţiile de mai sus coroborate cu cele din piaţa americană au determinat declinul ratei de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani cu 7,5% la 0,297% (scădere cu 30,4% în 2018)”, conchide Andrei Rădulescu.