„Economia frânează brusc! Creştere economică mai mică cu 40% faţă de în 2016 şi cu 40 % faţă de estimarea CNP (Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză – n.r.) folosită în buget. 2016 = 6.0%; 2017 = 6.0%; 2018 = 4.0%. Nici propaganda nu mai poate ascunde adevărul. Ce vă spuneam: PSD+ ALDE = deficite interne şi externe mari= inflaţie mare= dobânzi mari = criză economică”, a scris senatorul PNL Florin Cîţu, marţi, pe Facebook.
Pe 19 iulie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP) a redus, în prognoza intermediară de vară 2018, creşterea PIB estimată pentru acest an, de la 6,1% la 5,5%, alături de un curs mediu al monedei euro identic cu cel al variantei de primăvară, de 4,65 lei, precum şi o inflaţie mai mare.
Inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a modificat estimările pentru PIB din 2018 comparativ cu prognoza anterioară. Acestea sunt acum de 5,5%, faţă de 6,1%, cât arătau estimările anterioare. În rest datele au rămas identice indicând creşteri de 5,7% în 2019, 5,7% în 2020 şi 5,0% în 2021. Pentru 2022 a fost estimată o creştere PIB de 5,0%.
Tot parţial au fost revizuite şi proiecţiile referitoare la deficitul de cont curent, cifrele retransmise indicând un sold negativ de 3,1% în acest an, de 2,8% în 2019, de 2,6% în 2020 (faţă de 2,5%) şi de 2,3% în 2021 (faţă de 2,4%). Iar pentru anul 2022 este previzionat un deficit de cont curent de 2,1%.