Un mare lanţ de retail creşte salariul minim la 2.100 lei net, cu 60% peste minimul pe economie

„La nivelul companiei ne-am asumat activ angajamentul de a crea un mediu de lucru corect şi de a oferi pachete salariale competitive. Este motivul pentru care, în continuarea majorărilor salariale anunţate anul trecut, începând cu 1 martie 2020, vom mări venitul minim brut la 3.650 lei“, a declarat Marco Hößl, CEO al Kaufland România, citat vineri de ZF.

În funcţie de vechime şi de rezultate, veniturile lunare ale unui angajat pot fi mai mari, deşi reprezentanţii lanţului de magazine nu oferă cifre. De asemenea, ei anunţă că salariile variază şi în funcţie de nivelul socioeconomic al fiecărei regiuni, fără a oferi detalii. Nivelul minim este însă cel de 3.650 de lei brut (2.135 de lei net), cu circa 60% peste nivelul salariului minim pe economie. Prin comparaţie, salariul mediu net în sectorul comerţului (cu amănuntul şi ridicata, CAEN-urile 45-47) este de 2.629 de lei. Valoarea ia în calcul salariile plătite în tot ce înseamnă comerţ, şi farmacii, mobilă şi electro-IT, nu doar comerţ alimentar.

În cazul valorii anunţate de Kaufland este vorba de venitul minim, iar din datele ZF, suma include şi tichetele de masă, bonusurile anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri, nu este vorba doar de salariul lunar.

Odată cu această majorare salarială, Kaufland devine retailerul care plăteşte cele mai mari salarii din comerţul alimentar, conform datelor existente. Mai exact, nemţii s-au luptat întotdeauna cu compania-soră Lidl, un jucător cu profil discount. Cele două companii sunt cunoscute că plătesc cele mai mari salarii din domeniu. În cazul Lidl cele mai recente date existente privind venitul minim din companie datează de acum circa un an, când Lidl a anunţat că a dus venitul minim lunar în companie la 3.500 de lei brut, cu aproape 15% mai mult decât în urmă cu un an. Discounterul nu a anunţat încă ce planuri are în 2020 privind salariile.

Lidl are circa 6.000 de salariaţi în România, iar Kaufland are peste 13.000 de oameni pe statele de plată, cele două companii, ca de altfel toţi marii jucători din comerţul alimentar, numărându-se şi printre cei mai mari angajatori din economie. Cei mai mulţi dintre aceştia – circa 80% sau chiar mai mult – sunt angajaţi în magazine, în mare parte în poziţii de lucrători comerciali şi casieri.

De altfel, pe fondul expansiunii accelerate an de an, retailerii continuă să angajeze.

„Ca urmare a planurilor de extindere prevăzute pentru acest an, ce presupun deschiderea de noi magazine la nivelul întregii ţări, compania va crea peste 1.000 de noi locuri de muncă în România“, spun oficialii Kaufland.

Nemţii au anunţat pentru România că au un buget de investiţii de 300 mil. euro pentru 2020. Banii merg către achiziţia de terenuri, tehnologii noi şi expansiune. Bugetul de investiţii este cu 50% mai mare decât în 2018 şi triplu faţă de alţi ani. Din datele ZF acesta este de altfel cel mai mare pariu al companiei de la intrarea pe piaţă în urmă cu 15 ani. Compania are planificate 10 magazine noi în 2020, dar şi modernizarea unora dintre cele 127 deja existente şi achiziţia de terenuri pentru dezvoltarea ulterioară.

Ani de zile indicatorul salariu a fost unul dintre cel mai bine păstrate secrete de către companii deşi sunt informaţii pe care fiecare instituţie le publică anual la Registrul Co¬merţului. Salariile plătite în retailul modern pentru angajaţii de la casă şi de la raft erau văzute printre cele mai mici pe economie, alături de cele din restaurante (ospătar sau picol) şi din hoteluri (personal de curăţenie).

Totuşi, reţelele se aliniază treptat la situaţia din economie, astfel că operează majorări salariale an de an. Mai mult, politica unor retaileri precum Kaufland sau Lidl de a publica nivelul salarial a atras după sine mai multe iniţiative de acest gen. Există însă în continuare jucători care nu comunică aceste informaţii, precum Carrefour sau Cora. În afară de salarii, retailerii se „bat“ în beneficii extrasalariale.

Majorările salariale continue din comerţul modern din ultimii ani vin în contextul în care există o criză de personal atât la nivel de industrie, cât şi la nivel de economie, lupta pentru oameni fiind tot mai acerbă. Mai mult, în cazul comerţului alimentar fluctuaţia de personal este foarte mare, oamenii plecând atât la competiţie pentru salarii mai mari, cât şi în alte sectoare sau chiar peste graniţă.

În ultimul deceniu salariul mediu net pe economie a crescut cu 130%, perioadă în care cel din comerţ a avut o creştere mai mare. Prin comparaţie, salariul minim net pe economie a avansat de la nici 450 de lei în 2009 la 1.346 de lei în 2020, adică un plus de 200%. Prin comparaţie, nemţii de la Kaufland aproape au dublat salariile brute în perioada 2017-2020, de la 2.000 de lei la 3.650 de lei.

Kaufland este liderul comerţului local, cu o cifră de afaceri anuală de circa 11 mld. lei în 2018, plus 8%.