Un nou produs tradiţional a fost înregistrat oficial: Tocanul de oaie, preparat la o stână de pe Transalpina

Mărioara Babu, proprietara stânei de pe Transalpina, încearcă din 2017 să înregistreze tocanul de oaie ca produs tradiţional românesc.

„Tocanul de oaie pregătit la Novaci, în judeţul Gorj, a fost înregistrat oficial ca produs tradiţional, cu numărul 742. E primul în Gorj. După ce s-au făcut demersurile la Ministerul Agriculturii, nu a mai durat mult, fiind toate normele îndeplinite. (...) Prima dată am încercat în 2017. S-a cerut societate, s-au cerut multe documente, care pentru noi, ciobanii autentici din zonă, erau mai greu de îndeplinit, nu imposibil. De multe ori te izbeşti de ceva care îţi ia şi timp şi nici nu poţi să te descurci”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Mărioara Babu.

Femeia de 59 de ani a spus că muntele şi tocanul de oaie o ţin în formă. Aceasta a povestit că trăieşte pe munte de 40 de ani şi că acesta este locul unde s-a căsătorit şi unde şi-a botezat copiii.

„Cu timpul, drumul a venit peste noi, nu noi ca şi comercianţi în marginea drumului. Şi atunci, intrând lumea în stână, cu asfaltarea drumului, cu îmbunătăţirea drumului, intrând lumea în stână, ne mânca din ceaune, treceau şi luau câteo bucăţică. Te amuza pe moment chestia asta. Şi atunci eu m-am gândit ce ar fi să fac un tocan, a avut succes din prima zi şi aşa am început, azi un miel, mâine doi, poimâine trei şi am ajuns acum să treacă poate mii de oameni pe zi, în weekend”, a mai spus Mărioara Babu.

Aceasta a dezvăluit, pentru MEDIAFAX, şi câteva secrete legate de reţetă.

„Se toacă grăsimea oii mărunt, mărunt, se pune înainte în ceaun, se pune carnea de oaie tocată, se pune o cană de apă, aproape la nivel cu carnea, să devină fragedă, oaia fiind bătrână, tocanul de oaie e bun din oaia bătrână, întotdeauna. Ca să nu se usuce, se pune apă la nivel cu carnea, să se fiarbă în seul ei, se fierbe până dispare toată apa. Când e trei sferturi fiert, se pune o mână de sare, după cantitatea cărnii, dar nu se amestecă, se lasă să-şi ia el singur sarea, pe urmă se drege două-trei ore aşa, se mestecă prin răsturnare cu paleta şi se pune în castroane, sunt înnebuniţi toţi după el. El se fierbe la foc domol. Cam o oră, o oră jumătate. Nu trebuie dat foc tare, să sară din ceaune”, a mărturisit femeia.

Printre cei care au degustat tocanul de oaie, dar şi alte produse preparate la stână, s-a aflat, în iunie, şi Simona Halep. „Spre uimirea noastră, Simona Halep a mâncat din toate preparatele noastre. Acum nu poţi să spui că este o gurmandă, a gustat şi i-au plăcut toate preparatele, inclusiv clătitele, a rămas foarte impresionată de ele. Mi-a povestit că părinţii ei sunt din zona în care se mănâncă oaia şi că nu e străină de asta, dar i-au plăcut foarte mult, încât a preferat să cumpere o bucată de brânză, că i s-a părut altfel, probabil şi zona de munte. A plecat cu promisiunea că va reveni şi noi o aşteptăm acum”, a mai spus femeia de 59 de ani.

Miercuri va avea loc, în prezenţa Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, înmânarea oficială a atestatului de produs tradiţional pentru tocanul de oaie, la stâna de pe Transaplina.