Un pericol mai mare decât pandemia. Avertisment dat de Allianz Risk Barometer

Atacurile de tip ransomware, încălcarea securităţii datelor şi incidentele IT majore îngrijorează companiile mai mult decât riscul de întrerupere a activităţii ca urmare a blocării lanţurilor de aprovizionare, riscul unor dezastre naturale sau pandemia COVID-19, deşi ultimele trei au influenţat puternic afacerile în 2021.

Incidentele cibernetice conduc clasamentul riscurilor pentru al doilea an din istoria Allianz Risk Barometer, după ce 44% dintre participanţii la sondaj au catalogat riscul cibernetic drept principala ameninţare în 2022. Riscul de întrerupere a activităţii se situează pe locul secund (42%), în timp ce riscul generat de catastrofele naturale completează podiumul (25%). Riscul determinat de pandemia COVID-19 a ieşit din top în 2022, în contexul în care companiile se consideră mult mai pregătite să facă faţă unor situaţii similare.

Analiza privind riscurile globale în business, derulată anual de Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS) include opiniile a 2.650 de experţi din 89 de ţări, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi specialişti în asigurări.

“Întreruperea activităţii rămâne ameninţarea principală în 2022. Pentru majoritatea companiilor, cea mai mare temere este de a nu-şi putea fabrica produsele sau livra serviciile.
Anul 2021 a generat un nivel fără precedent de perturbări, iar 2022 promite doar o relaxare treptată din această perspectivă. Atacurile cibernetice paralizante, blocajele în lanţurile de aprovizionare ca urmare a pandemiei sau a evenimentelor meteorologice extreme au cauzat perturbări majore în ultimul an şi rămân preocupări de bază pentru companii şi în 2022. Consolidarea rezilienţei împotriva numeroasele cauze ale întreruperii activităţii devine din ce în ce mai mult un avantaj competitiv pentru companii”, afirmă Joachim Mueller, CEO al AGCS.

În Romania, pandemia se menţine pe primul loc în topul riscurilor la adresa companiilor în 2022, fiind urmată de incidentele cibernetice şi întreruperea activităţii. Noutatea în ediţia din acest an este intrarea riscului cibernetic în top 3, pe fondul intensificării dependenţei de tehnologie şi desfăşurarea activităţii angajaţilor preponderent de la distanţă. Riscul generat de impredictibilitatea legislativă a făcut un pas timid în spate, coborând pe poziţia 4, în timp ce pe locul 5 găsim riscul de producere a incendiilor/exploziilor.

Atacurile ransomware generează îngrijorare, iar conştientizarea vulnerabilităţilor creşte

Incidentele cibernetice se clasează printre primele 3 riscuri pentru companii în majoritatea ţărilor analizate în studiul Allianz Risk Barometer. Preocuparea în creştere pentru riscul cibernetic vine pe fondul creşterii atacurilor de tip ransomware, care sunt percepute drept cea mai mare ameninţare cibernetică pentru 2022 de către 57% dintre participanţii la studiu.

„Atacurile ransomware-ul au devenit o afacere de dimensiuni semnificative pentru criminalii cibernetici, care îşi perfecţionează tactica, reducând barierele de intrare prin oferirea de instrumente accesibile chiar şi persoanelor cu puţine cunoştinţe tehnice, şi pentru sume care pornesc de la 40 de dolari. Comercializarea criminalităţii cibernetice facilitează exploatarea vulnerabilităţilor la scară largă. Drept urmare, vom asista la o creştere a atacurilor cibernetice asupra infrastructurii IT critice”, explică Scott Sayce, Global Head of Cyber în cadrul AGCS.

Întreruperea activităţii se clasează pe locul al doilea în topul global al riscurilor. Într-un an marcat de tulburări pe scară largă, vulnerabilităţile lanţurilor moderne de aprovizionare şi ale reţelelor de producţie sunt mai evidente ca niciodată. Potrivit Allianz Risk Barometer, incidentele cibernetice reprezintă cea mai de temut cauză pentru întreruperea activităţii, reflectând creşterea atacurilor ransomware, dar şi dependenţa în creştere a companiilor de digitalizare şi desfăşurarea activităţii angajaţilor de la distanţă. În viziunea participanţilor la sondaj, catastrofele naturale şi pandemia sunt alţi doi factori declanşatori pentru întreruperea activităţii.

În ultimul an, creşterea cererii a coincis cu întreruperea lanţurilor de producţie şi logistice, în condiţiile în care pandemia Covid-19 din Asia a determinat închiderea fabricilor şi a provocat un nivel record de congestionare în porturile de transport. Întârzierile generate de pandemie au agravat alte probleme ale lanţurilor de aprovizionare, cum ar fi blocarea Canalului Suez sau penuria globală de semiconductori după închiderea fabricilor din Taiwan, Japonia şi Texas din cauza evenimentelor meteorologice şi a incendiilor.

„Pandemia a dezvăluit amploarea interconectivităţii lanţurilor de aprovizionare moderne şi modul în care mai multe evenimente care aparent nu au legătură se pot reuni pentru a crea perturbări pe scară largă”, spune Philip Beblo, Property Industry Lead, Technology, Media & Telecoms, în cadrul AGCS.

Potrivit Raportului Euler Hermes privind comerţul global, pandemia COVID-19 va genera întreruperi semnificative ale lanţurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului 2022, deşi se preconizează că dezechilibrele între cererea globală şi capacităţile de transport se vor diminua.

“Conştientizarea riscurilor generate de întreruperea activităţii devine un element strategic pentru companii. Există o preocupare tot mai mare în rândul top managementului de a aduce mai multă transparenţă lanţurilor de aprovizionare, prin investiţii în instrumente şi date, care permit o mai bună înţelegere a riscurilor şi construirea unor planuri pentru continuitatea activităţii”, spune Maarten van der Zwaag, Global, Global Head of Property Risk Consulting, în cadrul AGCS.

Pandemia rămâne o preocupare majoră pentru companii, dar coboară de pe poziţia a doua până pe poziţia a patra în topul riscurilor. În timp ce criza COVID-19 continuă să umbrească perspectivele economice în multe industrii, în mod încurajator, companiile consideră că s-au adaptat eficient contextului. Majoritatea respondenţilor (80%) apreciază că firmele din care fac parte sunt adecvat sau bine pregătite pentru un incident viitor similar. Îmbunătăţirea managementului continuităţii afacerii este principala acţiune pe care companiile o iniţiază pentru a deveni mai reziliente.

Ultimii ani au arătat că frecvenţa şi severitatea evenimentelor meteorologice cresc ca urmare a încălzirii globale. În 2021, pierderile globale generate de evenimentele catastrofice acoperite prin produse de asigurare au depăşit semnificativ pragul de 100 de miliarde de dolari. Uraganul Ida din SUA a fost cel mai costisitor eveniment, dar mai mult de jumătate din pierderile totale au venit din aşa-numitele pericole secundare, cum ar fi inundaţii, ploi abundente, furtuni, tornade şi chiar îngheţuri de iarnă. Printre exemple se numără furtuna de iarnă Uri din Texas, inundaţiile catastrofale din Germania şi Benelux, inundaţiile puternice din Zhengzhou, China şi valurile de căldură şi incendiile de vegetaţie din Canada şi California. Aceste evenimente au determinat avansul riscurilor catastrofice până pe poziţia a treia în topul ameninţărilor globale în ediţia din acest an a Allianz Risk Barometer.

Participanţii la studiul riscurilor sunt cel mai îngrijoraţi de evenimentele meteorologice legate de schimbările climatice care cauzează daune proprietăţilor.
Totodată, sunt preocupaţi de gestionarea tranziţiei afacerilor lor către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi îndeplinirea cerinţelor complexe de reglementare şi raportare.

„Presiunea asupra companiilor de a acţiona împotriva schimbărilor climatice a crescut considerabil în ultimul an, cu un accent tot mai mare pe reducerea emisiilor de carbon până la zero. Există o tendinţă clară de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau de explorare a oportunităţilor de afaceri pentru tehnologii ecologice şi produse durabile. Multe companii îşi construiesc competenţe dedicate în jurul atenuării riscurilor climatice, reunind atât experţi în managementul riscului, cât şi în sustenabilitate”, afirmă Line Hestvik, Group Sustainability Officer al Allianz.

De asemenea, companiile trebuie să devină mai rezistente la impactul evenimentelor extreme, cum ar fi uraganele sau inundaţiile. „Evenimentele naturale care aveau loc o dată într-un secol pot să apară mai frecvent în viitor şi în regiuni considerate „sigure” în trecut”, spune van der Zwaag.