Unde eşti „De partea bună a ierbii” încearcă să stabilească Răsvan Popescu în noua sa carte de proză

Scriitorul developează imaginea unei derive afective în cele şapte capitole ale volumului lansat la jumătatea lunii noiembrie, o derivă care încearcă să găsească în permanenţă repere în obiectele recuperate dintr-un proces al devenirii ajuns amintire.

De la „Cum să vinzi o casă părintească” (capitolul I) până la „Dumnezeu vine ultimul” (capitolul VII), personajul lui Răsvan Popescu parcurge ultimele luni ale anului (din septembrie până în decembrie) între afişarea bannerului care anunţă vânzarea şi deznodământul frământărilor provocate de întâlnirea cu tot ce ţine de istoria personală.

„Poate aici, la marginea alienării, să descopăr câteva minţi virgine, care să se uite-n gura mea. Să-i inspir! Să-i învăţ indignarea, insurgenţa, îndărădnicia, rezistenţa la orice formă de autoritate. Tema mea recurentă ieşirea din conformism. Spiritul liber! Dezlegarea la minte!”, notează autorul în ultimele pagini ale cărţii.

Răsvan Popescu s-a născut în anul 1962, în Bucureşti. Este scriitor şi scenarist. A debutat editorial în 1991 cu volumul de proză scurtă „Subomul”. A urmat romanul „Prea tîrziu” (1996), ecranizat de Lucian Pintilie, film selectat la Festivalul de la Cannes.

Alături de Radu Aldulescu a reluat colaborarea cu Lucian Pintilie în 1998, la filmul „Terminus Paradis”, premiat la Festivalul Internaţional de la Veneţia. În 1999 publică romanul „Omul cu cioc şi gheare”, ecranizat de Nicolae Mărgineanu sub titlul „Faimosul Paparazzo”. În 2002 apare jurnalul „Purtătorul de cuvânt”; revine la acelaşi gen în „Cutia cu maimuţe” (2013). În 2005 publică romanul „Femeia visurilor”, ecranizat de Dan Piţa; va colabora cu regizorul şi la următorul său film, „Ceva bun de la viaţă”, premiat la Mons. Alte două pelicule sunt inspirate de povestiri care se regăsesc în volumul „Noro”, în regia regretatului Radu Gabrea, şi „Război în bucătărie”, realizat de Marius Barna. În 2015 apare romanul „Oameni care nu contează”.

Răsvan Popescu a fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), între 2007 şi 2012. În prezent este vicepreşedinte CNA.