Unele clauze de privatizare la Distrigaz şi Electrica ar putea încălca normele UE

Comisia Europeană a solicitat părţii române, prin cele două scrisori, să confirme că acele clauze din contractul de privatizare sau din actele constitutive vor înceta automat să fie aplicate după expirarea perioadei de patru ani pentru Electrica Dobrogea şi Electrica Banat şi, respectiv, de cinci ani pentru Distrigaz Sud şi Distrigaz Nord, să stabilească o foaie de parcurs pentru eliminarea clauzelor nelimitate în timp şi să asigure că nu va introduce prin acte normative dispoziţii echivalente.

În documentul pregătit de AVAS pentru răspunsul către Comisia Europeană, obţinut de MEDIAFAX, se arată că, din punctul de vedere al contractelor de privatizare şi al modului de interpretare şi aplicare a clauzelor, în cazul companiilor rezultate în urma unui proces de "unbundling" (separarea operatorului de distribuţie de celelalte activităţi - n.r.) nu s-au înregistrat modificări, iar actele constitutive reflectă clauzele din contracte.

"În urma acestui proces de separare, au rezultat companii cu structura de acţionariat diferită de cea a companiei din care s-au desprins şi, ca urmare, o suită de interdicţii rămân aplicabile pentru unele companii, în timp ce pentru altele aceste drepturi speciale sunt ridicate ca urmare a scăderii participaţiei vânzătorului sub 25%. Atât pentru Distrigaz Nord, cât şi pentru Distrigaz Sud perioada de exercitare a acestor drepturi speciale va fi în vigoare atât timp cât statul va deţine, direct sau indirect, cel puţin 25% din acţiuni, cu excepţia posibilităţii modificării actului constitutiv care expiră pentru Distrigaz Nord la 24 iunie 2010", se spune în document.

Sursa citată precizează că în condiţiile în care statul deţine în prezent o participaţie directă de 37%, o eventuală vânzare a 10% din acţiuni către salariaţi tot nu ar reduce pachetul deţinut direct de stat sub 25%, context în care perioada de exercitare a unor drepturi speciale rămâne în continuare fără o limită temporală specificată clar. În plus, statutul Fondului Proprietatea este încă incert, în sensul că deţinerile acestuia ar putea fi considerate ca fiind participaţii indirecte ale statului, având în vedere controlul exercitat de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

"În acest context ar trebui ca partea română fie să propună un calendar de diminuare a participaţiei sale sub 25%, fie să procedeze la negocieri cu acţionarii majoritari pentru amendarea actului constitutiv", se arată în document.

Sursele citate au arătat că se impune ca autorităţile române să ia măsuri pentru a preveni declanşarea împotriva României de către Comisia Europeană a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.