UniCredit Group: Riscurile cresc/ Posibile dificultăţi în menţinerea deficitului bugetar

Ritmul de creştere economică va încetini, probabil, sub potenţial până în 2020, în timp ce riscul unei recesiuni tehnice creşte. Anticipăm menţinerea dobânzii de politică monetară de către Banca Naţională a României (BNR) la nivelul de 2,5% în 2019-2020, iar intervenţiile de pe piaţa valutară ar putea continua în 2019. Inflaţia de la finalul anului ar putea rămâne în afara intervalului ţintit de BNR dacă preţul petrolului se întoarce spre 70 dolari pe baril, mai arată documentul.

Banca apeciază că România se confruntă cu un final dificil al ciclurilor economic şi electoral. Din cauza veniturilor bugetare prea mici, guvernul a introdus noi taxe la finalul anului 2018. Cu toate acestea, majorările semnificative de pensii ar putea conduce la un salt al deficitului bugetar peste 3% din produsul intern brut (PIB) în 2019-2020. Mai mult, reacţia negativă a pieţei la măsurile implementate ar putea submina eforturile guvernului de a se împrumuta. Inevitabila încetinire a creşterii economice va avea loc pe parcursul unui calendar electoral încărcat.

Deficitul bugetar a fost în preajma nivelului de 3% din PIB în 2018 (conform standardelor europene), existând riscul unei uşoare depăşiri. În 2019-20 este probabil ca deficitul bugetar să crească peste acest nivel. Majorările de salarii şi pensii vor creşte cheltuielile în 2019, în timp ce veniturile ar putea fi limitate de factori ciclici. Astfel, veniturile din taxele pe consum şi profit ar putea creşte mai încet decât produsul intern brut nominal.

La finalul anului 2018, guvernul a introdus un pachet de măsuri cu scopul de a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Taxele impuse în sectorul bancar, energetic şi cel al telecomunicaţiilor ar putea acoperi cea mai mare parte a majorării de pensii din septembrie 2019. Cu toate acestea, alte beneficii (în special subvenţionarea preţului gazelor) şi salariile mai mari pentru profesori ar putea conduce la un deficit bugetar de peste 3% din PIB. În 2020, cheltuielile cu pensiile ar putea fi mai mari cu aproape 2% din PIB, sumă care nu ar putea fi acoperită de venituri, date fiind structura actuală a taxelor şi gradul redus de colectare. Pe deasupra, cerinţele foarte mari de capital şi un comision de 0,5% (redus de la 2%) pentru fondurile de pensii administrate privat ar putea conduce la o restrângere a acestui sector şi la costuri de finanţare mai mari pentru guvern.

Ţinând cont de efectul negativ asupra creşterii economice pe care îl va avea pachetul de taxe şi de riscurile externe şi interne, o recesiune tehnică2 în anul 2020 nu poate fi exclusă. Anticipăm o temperare a creşterii economice la 3% în 2019 şi la 2,1% (sub potenţial) în 2020. În pofida planului ambiţios al guvernului de a majora salariile şi pensiile înaintea alegerilor, încetinirea creşterii consumului privat este foarte probabilă. O deteriorare a perspectivelor exportatorilor ar putea limita creşterile salariilor din sectorul privat. Deşi stimulentele fiscale pentru angajaţii din sectorul construcţiilor vor majora salariile nete ale acestora, impactul pozitiv asupra sectorului ar putea fi limitat.

Investiţiile ar putea continua să scadă în 2019-2020 ca urmare a înăspririi condiţiilor financiare pe parcursul anului 2018, prin creşterea dobânzilor şi măsurilor prudenţiale implementate de BNR. În consecinţă, lucrările de construcţii ar putea creşte într-un ritm mai lent şi impactul lor asupra creşterii economice ar putea fi anulat în totalitate de reducerea lucrărilor de infrastructură. Potenţiala accelerare a absorbţiei fondurilor europene (UE) la finalul actualei perioade de programare bugetară ar putea fi afectată de lipsa cofinanţării din partea guvernului şi de planificarea deficitară a proiectelor de importanţă majoră. Investiţiile din sectorul energetic şi cel al telecomunicaţiilor vor fi limitate de taxele introduse în aceste sectoare.

Deficitul bugetar şi cel al contului curent vor persista în 2019-20, cel din urmă depăşind intrările de fonduri UE şi de investiţii străine directe conform estimărilor noastre. Saltul exporturilor de bunuri electrocasnice anticipat pentru finalul anului 2019 ar putea surveni concomitent cu temperarea ciclică a cererii pentru automobile în Europa, în pofida introducerii unor modele noi în producţia celei de-a doua fabrici de automobile din România. În plus, exporturile de cereale ar putea încetini pe fondul unei recolte mai slabe din punct de vedere calitativ în anul 2018 decât în 2017. În absenţa unor proiecte mari de investiţii în viitorul apropiat, creşterea exporturilor va continua să încetinească în 2020 pe fondul temperării comerţului global, concomitent cu o încetinire similară a importurilor din cauza cererii domestice mai slabe.

Clasa politică va continua, probabil, să neglijeze faptul că finanţarea guvernului depinde de investiţii de portofoliu şi va continua disputa cu instituţiile europene pe două fronturi, cel fiscal şi cel al refomelor din justiţie. Chiar dacă România ar putea evita la limită procedura de deficit excesiv în 2019, aceasta ar putea fi iniţiată de către UE împotriva României în 2020, în cazul în care politica fiscală nu va deveni restrictivă. Chiar şi în acest caz, o scădere a ratingului de ţară pentru România de către agenţiile de rating este puţin probabilă, deoarece stocul datoriei publice este mic în comparaţie cu cel al ţărilor cu rating similar.

Încercarea guvernului de a modifica legile justiţiei şi separarea puterilor în stat a fost criticată atât de Comisia Europeană, cât şi de Parlamentul European. La finalul anului 2018 România a primit cel mai critic raport de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, în cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), exact înainte de momentul la care ţara a preluat preşedinţia Consiliului European, în ianuarie 2019.

Instituţiile UE ar putea creşte presiunea asupra României prin atacarea modificărilor legislative la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Sub presiunea CJUE şi a grupurilor lor politice europene, coaliţia PSD-ALDE ar putea renunţa la câteva din modificările legislative planificate. Cu toate acestea, este puţin probabil ca guvernul să renunţe la tentativele de a influenţa recenta campanie anticorupţie.

Un risc cu probabilitate ridicată de materializare este o ordonanţă de urgenţă dată de guvern pentru amnistia şi graţierea unor fapte de corupţie. În acest caz, penalităţi aplicate asupra trasnferurilor de fonduri europene şi iniţierea procedurilor de invocare al Articolului 7 al Tratatului UE (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European) sunt foarte probabile.

Conflictul României cu instituţiile UE ar putea conduce la o alocare mai mică de fonduri europene în cadrul bugetului UE prevăzut pentru perioada de programare 2021-27, pentru care negocierile vor începe în acest an. Acest fapt ar reduce şi mai mult potenţialul de creştere al ţării, care este deja afectat de investiţiile reduse din ultimii 5 ani şi de cel mai puternic val de emigrare resimţit de o ţară membră a UE. Ca urmare, încetinirea creşterii nu ar reduce semnificativ excesul de cerere de pe piaţa internă, menţinând atât inflaţia de bază, cât şi inflaţia totală peste ţinta de 2,5% pe o perioadă îndelungată. Factorii exogeni, cum sunt majorările neprevăzute de taxe şi deprecierea treptată a leului ar majora rata inflaţiei, în timp ce inflaţia importată şi un curs de schimb EUR-USD mai ridicat ar putea să o limiteze. În 2019, inflaţia totală ar putea fluctua în preajma nivelului de 3,5%, limita superioară a intervalului ţintit de banca naţională, scăzând spre ţinta centrală de 2,5% în 2020. Ţinta de inflaţie ar putea fi ratată în 2019 dacă preţul petrolului va creşte spre 70 dolari/baril. În pofida acestor estimări, nu anticipăm majorări ale dobânzii de politică monetară de către BNR anul acesta sau în 2020. Banca centrală ar putea folosi condiţiile de lichiditate (prin intervenţii pe piaţa valutară şi prin operaţiuni repo) pentru a menţine dobânzile interbancare în intervalul 3-3,5%, fapt care ar fi echivalent cu 2-4 majorări ale dobânzii de politică monetară.