UPDATE: Afacerile din industria românească TI&C au urcat cu 6% anul trecut, la 8,8 miliarde euro

(adaugă detalii despre evoluţia industriei şi previziuni, în paragrafele 10-20)

Urmărește
12 afișări

Cifra de afaceri din industria românească TI&C a atins anul trecut 8,8 miliarde euro, cu 6% peste cea înregistrată în 2009 şi cu 3,3% sub nivelul din 2008, iar exporturile au urcat cu aproximativ 45%, se arată într-un studiu realizat de Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC).

"Pe ansamblu, bilanţul pare neaşteptat de pozitiv pentru o perioadă de recesiune atât de severă, dar, la o analiză de detaliu, trebuie notate traiectorii diferite şi decalaje considerabile în evoluţia sectoarelor TI&C (Tehnologia Informaţiei & Comunicaţii)", a declarat, într-un comunicat, Mircea Vuici, coordonatorul studiului.

Segmentul producţiei de echipamente IT (hardware) a contribuit "aproape în întregime" la creşterea cifrei de afaceri din industria TI&C, propulsată de exporturi şi dominată de platforma Nokia, în timp ce sectoarele de servicii au evoluat negativ, fiind influenţate puternic de contracţia pieţei interne.

Sectorul telecomunicaţii, care depinde cel mai mult de consumul intern, a fost şi cel mai puternic afectat de criză. Cifra de afaceri a sectorului a scăzut cu 14% în 2009 şi cu încă 10% în 2010, la 3,97 miliarde euro, în condiţiile declinului veniturilor din telefonie fixă şi mobilă şi din cablu TV analogic, necompensat de avansul segmentelor Internet broadband şi TV digital.

"În doi ani sectorul telecom a pierdut 1,1 miliarde euro, din care circa 850 milioane euro reprezintă reducerile insumate ale primelor trei companii telco, respectiv Orange, Vodafone şi Romtelecom", se arată în studiu.

La rândul său, sectorul software şi servicii TI a înregistrat, în 2009, o scădere cu 13%, la 2,19 miliarde euro, dar a urcat în 2010 cu 9% la 2,39 miliarde euro, nivel cu cinci puncte procentuale sub cel din 2008.

"Şocul resimţit în primul an de criză de majoritatea companiilor de software şi servicii a fost deosebit de puternic, mai ales că a survenit după opt ani de creşteri continue ale sectorului cu rate anuale depăşind 20%", conform ITC.

Sectorul hardware şi electronică a fost singurul care a evoluat ascendent pe întrega perioadă a crizei, cu creşteri de 16% în 2009 şi 43% în 2010.

"Reducerea consumului intern la aproape jumătate a afectat producătorii locali, în special retailerii-asamblatori de calculatoare, care au cunoscut un declin dramatic soldat cu insolvenţe şi falimente. Unităţile de producţie ale companiilor străine au întâmpinat dificultăţi în 2009, dar au avansat puternic în 2010, o dată cu revenirea comenzilor externe. Contribuţia cea mai importantă a avut-o platforma Nokia de la Jucu/Cluj, care a ajuns să reprezinte două treimi din producţia totală", conform ITC.

Valoarea adăugată brută realizată de cele trei sectoare a coborât cu 15%, datorită contracţiei din servicii şi mai ales din telecomunicaţii, care nu a putut fi compensată de sectorul hardware unde, deşi în creştere, valoarea adăugată se menţine la un nivel coborât.

"Contribuţia industriei TI&C la PIB (ponderea în totalul valorii adăugate brute pe întreaga economie) s-a situat la circa 3% în 2010, cu o zecime de punct procentual mai puţin decât în 2008", se arată în studiul ITC.

Exporturile româneşti din industria TI&C au înregistrat creşteri "remarcabile", cu 10% în 2009, considerat an de regres general al exporturilor româneşti, şi cu 30% în 2010, provenind preponderent din hardware şi datorându-se în special producţiei de la Nokia, care a devenit al doilea mare exportator al României.

Soldul negativ al balanţei comerciale s-a diminuat (46%), iar ponderea TI&C în totalul exporturilor româneşti a urcat la 9,8% în 2010.

În sectorul software şi servicii IT, exporturile au revenit în 2010 la o creştere mai viguroasă (11%), după ce au stagnat în 2009, generată atât de centrele de servicii şi de dezvoltare software ale multinaţionalelor, cât şi de vânzările de soluţii software şi contractele externe ale companiilor locale.

Efectele recesiunii industriei TI&C sunt subliniate de numărul firmelor care au intrat în insolvenţă sau faliment, în dizolvare voluntară şi lichidare, sau şi-au întrerupt temporar activitatea.

"La sfârşitul lui 2009, circa 3.140 de firme TI&C se aflau într-una din aceste situaţii, iar un an mai târziu, în 2010, numărul se mărise la 4.870, din care 3.900 activau în sectorul software şi servicii. Majoritatea sunt firme mici şi foarte mici dar au fost afectate şi companii importante cum ar fi K-Tech Electronics, Flamingo Computers, DTH Television Group sau CCC Blue Telecom", se arată în studiu.

Piaţa totală M&A (fuziuni şi achiziţii) a avut doi ani de scădere la nivelul întregii economii, însă în sectoarele telecomunicaţii şi distribuţia şi retailul TI&C s-a înregistrat un nivel al tranzacţiilor comparabil cu cel din anii anteriori, în condiţiile în care recesiunea a condus la o intensificare a concurenţei şi a eforturilor de consolidare.

"Majoritatea achiziţiilor au avut ca obiect firme aflate în dificultate, cu pierderi şi datorii acumulate mari, sau intrate deja în stadiul de insolvenţă, iar cumpărătorii cei mai activi au fost Romtelecom, RCS&RDS, Cosmote şi Asesoft", conform ITC.

Industria TI&C a pierdut în cei doi ani criză peste 8.000 de angajaţi (7%), cele mai semnificative reduceri de personal fiind în telecomunicaţii (6.660) şi hardware (3.850), în timp ce în software şi servicii, numărul mediu de angajaţi s-a mărit cu peste 1.000 în fiecare din cei doi ani.

"Salariile TI&C au scăzut cu 5% în 2009 sub presiunea reducerii veniturilor, dar au revenit la creştere (10%) în anul următor, astfel încât valoarea medie anuală din 2010 (9.130 euro) a depăşit-o pe cea din 2008. În paralel cu uşoara creştere a salariului, productivitatea medie pe industria TI&C a înregistrat un regres (9%, cumulat pe cei doi ani). Atât în telecomunicaţii, cât şi în software şi servicii s-a agravat decalajul dintre salariile în creştere şi productivitatea în scădere", apreciază ITC.

Potrivit ITC, pentru 2011, "prognoza de creştere modestă", de 1,5%, este revizuită în sens pozitiv.

"Se consideră că principalele motoare ale creşterii economice vor fi exporturile şi investiţiile străine directe, în timp ce contribuţia consumului intern al populaţiei va fi mult mai slabă. Datele statistice pe primul trimestru confirmă evoluţii pozitive în multe domenii, dar indică şi viitoarele pericole (inflaţie, apreciere a leului, etc)", se arată în studiu ITC.

Astfel, în studiu se arată că se va înregistra o creştere în retailul electro-IT, explicabilă prin nivelul extrem de scăzut la care ajunsese, atenuarea contracţiei din telecomunicaţii, creşterea din servicii TI şi avansul susţinut al exporturilor de hardware şi electronică.

În telecomunicaţii, aşteptările pentru întreg anul 2011 sunt legate de o stopare a declinului şi o stabilizare la un nivel inferior celui de la sfârşitul anului trecut.

Sectorul software şi servicii va continua să evolueze pozitiv, în condiţiile accentuării cererii externe, dar şi ale reluării investiţiilor companiilor din economie şi măririi consumului generat de componentele TI ale proiectelor finanţate din fondurile structurale.

"O creştere a cifrei de afaceri a întregului sector cu 10%-15% şi depăş0irea nivelului din 2008 poate fi considerată o estimare precaută", apreciază ITC.

Sectorul hardware şi electronică, dominat de unităţile de producţie ale multinaţionalelor, îşi va menţine cursul ascendent din anul trecut şi va înregistra noi creşteri cu două cifre provenite din exporturile susţinute de cererea externă, mai apreciază Institutul pentru Tehnica de Calcul în studiul realizat.

Analizele ITC se bazează în principal pe prelucrarea datelor de bilanţ ale firmelor TI&C, dar şi pe informaţiile comunicate de companii sau furnizate de instituţii publice ca INS, BNR, ANV, etc. Aceste studii urmăresc să ofere o imagine asupra evoluţiei industriei, complementară informaţiilor privind piaţa care circulă mai frecvent.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici