UPDATE: Băncile din Franţa şi Germania au acceptat să rostogolească datoriile Greciei

Băncile din Franţa şi Germania au acceptat, în discuţiile cu guvernele celor două ţări, să participe la bailout-ul Greciei prin rostogolirea obligaţiunilor, însă negocierile continuă, instituţiile de credit sperând să obţină condiţii mai bine, transmite Reuters.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat luni că guvernul a ajuns la o înţelegere cu băncile franceze pentru rostogolirea datoriilor Greciei.

Întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă s-a ajuns la un consens pentru rostogolirea datoriilor Greciei în obligaţiuni noi, cu maturitatea la 30 de ani, Sarkozy a răspuns afirmativ şi a adăugat că speră ca şi alte ţări europene să urmeze exemplul Franţei.

Oficialul a adăugat că guvernul francez este dispus să discute cu alte state din UE condiţiile înţelegerii cu băncile, care ar putea fi modificată.

Totodată, asociaţia băncilor private din Germania, BdB, a anunţat luni că negocierile dintre instituţiile de credit locale şi guvernul german pentru participarea investitorilor privaţi la bailout-ul Greciei evoluează în mod constructiv.

Directorul general al BdB a declarat pentru Reuters că băncile au acceptat să participe la iniţiativa europeană, însă speră în continuare că vor obţine stimulente din partea guvernului.

Între timp, un sondaj ale cărui rezultate au fost publicate luni în Germania arată că peste 71% din populaţie nu mai are încredere în euro.

Grecia a încheiat anul trecut un acord cu UE şi FMI pentru un împrumut extern de 110 miliarde euro, condiţionat de obiective fiscale menite să reducă deficitul bugetar, de peste 10% din PIB, şi să ajute la aşezarea datoriei publice, de aproape 150% din PIB, într-un tipar sustenabil. Statul elen nu a reuşit să atingă obiectivele din acord şi are nevoie de un nou pachet de bailout, de mărime similară, pentru a evita intrarea în default (incapacitate de plată) pe datoria de stat şi petnru a se putea finanţa până în 2014.

Totodată, instituţiile financiare internaţionale au amânat plata următoarei tranşe, de 12 miliarde euro, din vechiul împrumut către Grecia, cerând guvernului să treacă de urgenţă prin Parlament măsuri dure de austeritate şi o serie de legi menite să accelereze privatizările. Oficialii europeni vor lua o decizie cu privire la următoarea tranşă pe 3 iulie. Grecia are nevoie de aceşti bani înainte de jumătatea lunii iulie pentru a nu intra în default.

Parlamentul elen dezbate în aceste zile legislaţia propusă de premierul George Papandreou şi avizată de experţii instituţiilor financiare internaţionale.

Liderii europeni au dorit ca cel de-al doilea pachet de bailout destinat Greciei să fie susţinut şi prin participarea creditorilor privaţi ai statului elen. Metoda de contribuţie aleasă a fost rostogolirea voluntară a datoriilor, deoarece o formă obligatorie de participare ar fi determinat agenţiile de rating să declare Grecia în default, declanşând o nouă criză financiară mondială. UE a stabilit că fiecare guvern în parte este responsabil, alături de băncile centrale din zona euro, de convingerea băncilor autohtone să rostogolească datoriile Greciei, pentru că o eventuală coordonare a procesului de la Bruxelles ar fi putut fi interpretată drept o încercare de a forţa mâna investitorilor privaţi.

Liderii europeni ţintesc o contribuţie de 30 miliarde euro din partea creditorilor privaţi prin rostogolirea datoriilor, iar băncile franceze şi germane au cele mai mari expuneri pe Grecia.

După discuţii purtate săptămâna trecută cu bănci germane, franceze, olandeze şi belgiene, guvernele Germaniei şi Franţei au convenit să propună şi să susţină rostogolirea a 70% din datoriile statului elen care vor ajunge la scadenţă, potrivit Bloomberg.

Atenţia liderilor europeni şi a pieţelor este acum îndreptată către Roma, unde directorul general al Trezoreriei, Vittorio Grilli, este în discuţii cu unele dintre cele mai mari bănci din lume. Grilli prezidează întâlnirea ca şef al Comitetului Economic şi Financiar al Uniunii Europene. La discuţii participă mai mulţi directori executivi ai unor mari grupuri financiare, dar şi directorul general al Institute of International Finance, care reprezintă peste 400 dintre cele mai mari bănci din lume.