UPDATE: Guvernul ia în calcul realizarea unei baze de date cu preţuri de referinţă pentru achiziţii

Guvernul ia în calcul realizarea unei baze de date cu preţuri de referinţă pentru lucrări, bunuri şi servicii, care să fie utilizată, de exemplu, în programele cu finanţare UE, pentru a stabili dacă preţul plătit de beneficiarii de fonduri europene în cadrul achiziţiilor este unul rezonabil.

În şedinţa comitetului interministerial pentru gestionarea fondurilor comunitare, de la Palatul Victoria, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Liviu Harbuz i-a spus marţi premierului Emil Boc că trebuie analizată oportunitatea unei astfel de baze de date cu preţuri de referinţă, existentă în ţări precum Italia şi Germania, sistem care reprezintă o condiţie indirectă impusă de Comisia Europeană.

Premierul i-a cerut secretarului de stat să pregătească un document pe această temă care să fie discutat în şedinţă de guvern.

"Este o recomadare a Comisiei Europene, nu este ceva impus, pentru că difieră foarte mult preţurile, de la un proiect la altul, de la o zonă la alta. Ar trebui să existe la Ministerul de Finanţe sau la Institutul Naţional de Statistică, să existe undeva această bază de date cu preţuri de referinţă, pentru ca în momentul în care se fac licitaţiile şi se verifică dosarele de achiziţie, funcţionarul să vadă cât e preţul pe piaţă", a explicat pentru MEDIAFAX ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu.

El a adăugat că recomandarea a fost făcută la o misiune de audit pe programul SAPARD.

"Anul trecut, când s-a blocat SAPARD-ul, a fost făcută această recomadare, pentru că preţurile erau foarte difertie de la un proiect la altul, de la o zonă la alta, dar nu a fost o recomandare doar pentru România, ci pentru mai multe state", a spus Sârbu.

Harbuz a afirmat că subiectul a fost discutat şi anterior, iar ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a cerut ca baza de date să fie naţională şi să fie utilizată pentru orice tip de achiziţii, nu doar pentru cele din fonduri europene.

Guvernul a informat ulterior, printr-un comunicat, că în cursul anului 2008, pentru finanţarea unora dintre proiectele finanţate în cadrul Programului SAPARD, a fost alocată de la bugetul de stat suma de 109 milioane euro, care ar putea fi deblocată din fonduri comunitare.

Pentru deblocarea acestei sume, autorităţile române trebuie să îndeplinească unele condiţionalităţi şi să trimită informaţii suplimentare experţilor europeni, potrivit Executivului.

Premierul Emil Boc a cerut Ministerului Finanţelor, care centralizează un raport detaliat, să transmită oficialilor europeni documentele necesare până la 25 aprilie astfel încât, în cel mai scurt timp, să fie deblocată suma de 109 milioane euro.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii au prezentat, marţi, şi stadiul implementării proiectelor finanţate în cadrul Programului SAPARD, a cărui alocare financiară a fost în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada 2000-2006. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Agriculturii, în cadrul Programului SAPARD au fost depuse aproximativ 6.500 proiecte, din care au fost ulterior contractate 4.544 proiecte, în valoare de 1,4752 miliarde de euro, rezultând un grad de utilizare de 92%.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), care gestionează plăţile SAPARD, are o bază de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, servicii şi lucrări, însă aceasta nu este actualizată din 2006, când a fost predată agenţiei de firma care a realizat-o.

Baza conţine, de exemplu, preţul unui anumit utilaj agricol pe piaţă, care este folosit pentru a verifica dacă preţul plătit de un beneficiar de fonduri UE pentru achiziţia utilajului este rezonabil.

Pentru proiectele finanţate din fonduri postaderare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), rezonabilitatea preţului este verificată prin "principiul celor trei oferte" - beneficiarul prezintă trei oferte pentru achiziţia respectivă.

Autorităţile au oprit, în vara anului trecut, plăţile realizate prin programul SAPARD, ca urmare a deciziei CE de a stopa decontarea cheltuielilor, după ce a depistat deficienţe la APDRP.

Comisia Europeană a cerut României să rezolve problemele, prin implementarea unui plan de acţiuni, reluarea decontării cheltuielilor fiind luată în considerare numai după confirmarea din partea unui auditor independent că deficienţele au fost soluţionate.

Agenţia de plăţi a implementat un plan de acţiuni, iar autorităţile au reluat plăţile din bugetul de stat către beneficiari în luna octombrie (sistemul de finanţare SAPARD presupune că beneficiarul primeşte banii de la bugetul de stat, iar Comisia Europeană rambursează ulterior sumele statului).

Totuşi, Comisia Europeană nu a reluat deocamdată rambursările de plăţi, aşteptând îmbunătăţiri în planul de acţiuni şi activitatea APDRP.