UPDATE:Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 4% în primul trimestru, iar vânzările au urcat cu 27%

Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 4% în primul trimestru, la 841 milioane lei (199 milioane euro) şi vânzările au avansat cu 27%, la 4,978 miliarde lei (1,178 miliarde euro), datorită preţului favorabil al ţiţeiului, potrivit raportului financiar al companiei.

În primele trei luni ale anului trecut, Petrom a înregistrat un profit net de 807 milioane lei şi vânzări de 3,933 miliarde lei.

Pe partea financiară, în primul trimestru din acest an compania a consemnat un rezultat negativ de 181 milioane lei, faţă de un profit de 14 milioane lei în primele trei luni ale anului trecut, din cauza pierderilor din diferenţele de curs de schimb ca urmare a aprecierii leului în raport cu dolarul.

"În primul trimestru am continuat să beneficiem de preţul favorabil la ţiţei şi de efectele măsurilor de reducere a costurilor, implementate anterior. Am decis să închidem definitiv rafinăria Arpechim, dat fiind că opţiunea vânzării, pe care am analizat-o în trecut, nu s-a dovedit fezabilă. În E&P (Explorare şi Producţie - n.r.), pentru prima dată de la privatizare, am reuşit să creştem debitele zilnice medii de producţie dintr-un trimestru comparativ cu perioada similară a anului anterior, datorită producţiei mai mari de gaze în România şi a volumelor de hidrocarburi mai mari în Kazahstan", a declarat în raportul financiar directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe.

Ea a explicat că pe segmentul R&M (Rafinare şi Marketing - n.r.) performanţa operaţională a fost influenţată negativ de preţul ridicat al ţiţeiului şi de persistenţa cererii scăzute, care au pus presiune pe volume şi pe marje. În acelaşi timp, în G&E (Gaze şi Energie - n.r.), creşterea cotei de import şi preţurile mai mari la gazele de import au influenţat negativ rezultatele.

Cotaţia ţiţeiului Ural, preţ de referinţă pentru România, a fost cu 36% mai mare în primul trimestru din acest an faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit companiei.

Profitul înainte de dobânzi şi impozite (EBIT) al grupului Petrom a fost de 1,192 miliarde lei (282 milioane euro), cu 26% peste valoarea din primele trei luni ale anului trecut.

EBIT CCA excluzând elementele speciale a crescut cu 31%, ajungând la 1,193 miliarde lei (282 milioane euro). EBIT CCA excluzând elementele speciale este recalculat după eliminarea efectului net negativ al elementelor speciale, în valoare de 107 milioane lei, şi a câştigurilor din deţinerea stocurilor, de 105 milioane lei.

În Explorare şi Producţie, EBIT excluzând elementele speciale a fost de 1,261 miliarde lei (298 milioane euro), cu 42% mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut, datorită creşterii preţurilor la ţiţei şi gaz condensat, ce au compensat integral cheltuielile mai mari de explorare şi impactul negativ al instrumentelor de acoperire a riscului.

"Cu un nivel de 186.000 bep (barilil echivalent petrol-n.r.)/zi, producţia de ţiţei şi gaze a grupului a crescut cu 1% comparativ cu primul trimestru, ca urmare a producţiei mai mari de gaze din România şi a producţiei îmbunătăţite de ţiţei şi gaze din Kazahstan", se arată în raport.

În Rafinare şi Marketing (R&M), Petrom a avut un rezultat negativ EBIT CCA excluzând elementele speciale de 52 milioane lei, de aproape trei ori mai mare decât pierderile din primele trei luni ale anului trecut, de 18 milioane lei.

"În pofida efectului pozitiv al operării unei singure rafinării, Petrobrazi funcţionând la o rată de utilizare crescută, rezultatul a fost afectat de vânzările din marketing mai scăzute, de presiunea sporită asupra marjelor şi de nivelul ridicat al costurilor pentru consumul propriu de ţiţei, ca efect al creşterii preţului la ţiţei", se arată în raport.

În activitatea de Gaze şi Energie (G&E), valoarea EBIT excluzând elementele speciale a scăzut cu 39 milioane lei la 33 milioane lei, reflectând costurile mai mari de achiziţie a gazelor, generate de creşterea cotei de import şi a preţurilor la gazele de import precum şi de efectul negativ al ordinului ANRE, care impune formarea unui coş de gaze interne şi de import pentru consumul intern, non-tehnologic, potrivit companiei.

Volumul vânzărilor consolidate de gaze în primul trimestru a fost de 1,542 miliarde metri cubi, menţinându-se la nivelul înregistrat în primul trimestru al anului trecut.

Vânzările pe segmentul Explorare şi Producţie au crescut cu 26% comparativ cu primul trimestru al anului trecut, la 2,88 miliarde lei (682 milioane euro), de la 2.279 miliarde lei.

În perioada analizată, preţul mediu al ţiţeiului Ural a atins nivelul de 102,67 dolari/baril, cu 36% peste cotaţia din primele trei luni din 2010. Preţul mediu realizat la ţiţei de Petrom la nivel de grup a crescut cu numai 29%, la 90,14 dolari/barili, reflectând efectul negativ al instrumentelor de acoperire a riscurilor.

Producţia de ţiţei, gaze şi condensat la nivel de grup a fost de 16,78 milioane barili echivalent petrol, cu 1% mai mare faţă de perioada similară din 2010, ca urmare a creşterii producţiei de gaze în România şi a producţiei de ţiţei şi gaze în Kazahstan.

În România, producţia totală de ţiţei, gaze şi condensat a fost de 15,75 milioane barili echivalent petrol, cu 1% mai mică decât în primul trimestru al anului trecut.

Producţia de ţiţei şi gaze în Kazahstan a crescut cu 27%, la 1,03 milioane barili echivalent petrol, datorită punerii treptate în producţie a zăcământului Komsomolskoe.

Pe partea de Rafinare şi Marketing vânzările au crescut cu 38%, de la 2,825 miliarde lei la 3,889 miliarde lei (920 milioane euro), datorită preţului mai mare la ţiţei.

Ca urmare a deciziei de închidere a rafinăriei Arpechim, Petrom a preconizat costuri de 106 milioane lei, însă efectul acestora în rezultatul final a fost compensat de efectele pozitive ale costului curent de achiziţie, de 105 milioane lei.

"Elementele speciale nete nu includ costurile de decontaminare (la Arpechim-n.r.), care vor fi stabilite după obţinerea certificatului de închidere de la autorităţile române şi care sunt de aşteptat să fie acoperite de indemnizaţiile prevăzute în contractul de privatizare (...) Activitatea de rafinare a avut o evoluţie pozitivă, beneficiind de optimizarea operaţiunilor, cu rafinăria Petrobrazi funcţionând la o rată de utilizare crescută, de 81%. Pe parcursul primului trimestru din 2010, rafinăria Arpechim a funcţionat jumătate de trimestru. Modul de operare cu o singură rafinărie a contribuit la reducerea costurilor fixe şi la îmbunătăţirea eficienţei procesului pentru perioada raportată", se arată în raportul financiar.

Rafinăria Arpechim Piteşti va fi închisă definitiv în următoarea perioadă şi va fi transformată în depozit de ţiţei şi produse petroliere.

Pe partea de Gaze şi Energie vânzările au crescut cu 11%, la 1,041 miliarde lei (246 milioane euro) de la 942 milioane lei.

"Vânzările consolidate de gaze au scăzut cu 7%, dat fiind faptul că Petrom comercializează în principal gaze din producţia internă, iar în depozite au fost disponibile doar volume reduse de gaze - volumul total de gaze Petrom rămas în depozite la sfârşitul lunii martie 2011 a fost zero, deşi cantităţile de gaze injectate în depozitele subterane în 2010 au fost mai mari decât în anul precedent", se mai spune în raport.

Datoriile pe termen lung au scăzut în primele trei luni cu 12%, la 9,425 miliarde lei de la 10,701 miliarde lei la finalul anului trecut.

Investiţiile din perioada ianuarie-martie au cumulat 633 milioane lei (150 milioane euro), valoare cu 12% mai redusă decât cea din intervalul similar al anului trecut, de 717 milioane lei.

La finele primului trimestru, Petrom avea 24.339 de angajaţi, cu 323 de persoane mai puţin decât la închiderea anului trecut, când erau 24.662 de salariaţi. În comparaţie cu primele trei luni ale anului trecut, numărul angajaţilor este mai mic cu 3.287. La 31 martie 2010 erau 27.626 de salariaţi.

Rezultatele au fost întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS).

Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Perom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), Korned LLP (Kazahstan), Petrom LPG (România), Kom Munai LLP (Kazahstan), OMV Petrom Marketing (România), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Aviation Petroleum (România), Petrom Distribuţie Gaze, Petrom Aviation (România), Wind Power Park şi Petromed Solutions.

OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 23,535 miliarde lei, calculată la ultimul preţ de marţi.

Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 20,11%, BERD cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt listate la bursă.

Statul intenţionează să vândă în acest an 9,84% din acţiunile companiei printr-o ofertă secundară pe bursă.