Previziunile de creştere pentru 2023 au fost reduse la 0,3% atât în UE, cât şi în zona euro, o reducere de peste un punct procentual faţă de estimările anterioare din iulie. Retrogradarea este în principal consecinţa invaziei Rusiei în Ucraina, care a exacerbat criza energetică şi a dus la creşterea inflaţiei, precum şi la înăsprirea condiţiilor financiare şi la afectarea încrederii mediului de afaceri.
„Ne apropiem de finalul unui an în care Rusia a aruncat din nou umbra întunecată a războiului peste continentul nostru„, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni. „Creşterea preţurilor la energie şi inflaţia galopantă îşi pun acum amprenta şi ne confruntăm cu o perioadă foarte dificilă atât din punct de vedere social, cât şi economic„, a mai spus el, potrivit POLITICO.
Doar patru ţări sunt aşteptate să înregistreze o creştere economică de peste 1% – Irlanda, Malta, România şi Bulgaria – restul fiind la 1% sau sub 1%.
Între timp, aşteptările privind PIB-ul pentru acest an au fost majorate la 3,2% în zona Euro şi la 3,3% pentru UE în ansamblu, faţă de 2,6 şi 2,7% anterior, în mare parte datorită performanţelor solide din sectorul serviciilor.
Executivul UE a oferit, de asemenea, prima sa prognoză pentru 2024, care prevede o revenire a creşterii în bloc cu 1,5% în zona euro şi 1,6% în UE.
Comisia se aşteaptă, de asemenea, ca inflaţia să rămână mai mult timp la un nivel mai ridicat, de 8,5% în zona euro în acest an şi de 6,1% în următorul, peste cele 7,6% şi, respectiv, 4% prognozate anterior.
În mod similar, în UE se aşteaptă acum ca preţurile să crească cu 9,3% în ritm anual şi să se menţină la un nivel ridicat de 7% în 2023 – faţă de 8,3% şi 4,6% anterior.
Creşterea ocupării forţei de muncă se va opri, de asemenea, în 2023, inversând o tendinţă care a dus ocuparea forţei de muncă în blocul comunitar la niveluri record după pandemie. Şomajul va înregistra o creştere până la 7,2% în zona euro şi 6,5% în UE în 2023.