Ursus vrea să crească de aproape cinci ori capacitatea fabricii pe care o deţine la Braşov

Producătorul de bere Ursus Breweries vrea să dezvolte, în mai multe etape, capacitatea de producţie a fabricii de la Braşov, care ar urma să crească de aproape cinci ori, potrivit unei solicitări de obţinere a avizului de mediu transmisă de companie Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Braşov.

Urmărește
300 afișări
Imaginea articolului Ursus vrea să crească de aproape cinci ori capacitatea fabricii pe care o deţine la Braşov

Ursus vrea să crească de aproape cinci ori capacitatea fabricii pe care o deţine la Braşov (Imagine: Sebastian Tataru/Mediafax Foto)

"Da, există nişte planuri pe care le-am iniţiat, dar sunt mai multe faze legate de planurile respective. Credem că dat fiind că în România berea este o băutură iubită, credem că există potenţial de creştere a industriei în România", a declarat agenţiei MEDIAFAX Andrew Highcock, preşedintele Ursus Breweries.

Proiectul Ursus prevede creşterea capacităţii de producţie a fabricii de la Braşov la circa 5 milioane de hectolitri pe an, respectiv la 1.439 tone de "produs finit pe zi" de la capacitatea actuală de 297 tone pe zi. Această dezvoltare ar însemna o mărire a capacităţii de producţie de peste 4,8 ori.

Proiectul de dezvoltare va avea şase faze şi se va derula pe 15 ani. Suprafaţa totală pe care se va desfăşura investiţia va fi de peste 47.000 de metri pătraţi, dintre care suprafaţa construită va ocupa 20.000 de metri pătraţi, potrivit documentaţiei depuse la APM Braşov.

Ursus are fabrici la Buzău, Braşov şi Timişoara şi o unitate de producţie de capacitate mică la Cluj.

"Nu vrem să închidem vreo fabrică din România şi nici să relocăm producţia din altă ţară în România. Anul trecut piaţa a crescut cu 5%", a mai spus Highcock.

În prima fază de dezvoltare a proiectului capacitatea de producţie va creşte de la 297 de tone la 532 de tone pe zi. Ursus îşi propune ca în această etapă să dezafecteze şi să demoleze mai multe clădiri, să construiască un buncăr de borhot, să extindă capacitatea instalaţiei de filtrare şi a celei de tratare a apei brute, să instaleze o line de îmbuteliere în recipiente PET şi şi să instaleze un rezervor metalic pentru stocarea apei brute.

În etapa a doua capacitatea de producţie pe zi va creşte la 575 tone şi vor fi construite o serie de clădiri pentru stocarea materiilor prime. Faza a treia va presupune extinderea capacităţii de producţie la 748 de tone pe zişi o serie de alte construcţii şi investiţii complementare, iar în cea de-a patra etapă capacitatea de producţie va creşte la 1.007 tone pe zi. În acest stadiu vor fi instalate noi linii de fierbere şi rezervoare de stocare a apei şi va fi mărită capacitatea staţiei de epurare a apelor uzate.

Etapa a cincea va presupune atingerea unei capacităţi de producţie la 1.180 de tone pe zi, construirea unei noi linii de îmbuteliere şi alte investiţii conexe. În ultima etapă fabrica de la Braşov va ajunge să producă 1,439 de tone pe zi, echivalentul a 5 milioane de hectolitri de bere. 

"Avem în vedere în permanenţă diferite scenarii şi oportunităţi de dezvoltare a afacerii noastre. Planurile referitoare la fabrica de bere din Braşov sunt doar parte a unui studiu de fezabilitate, fără certitudinea că investiţiile se vor şi întâmpla. În plus, avem planuri pe termen lung în România, deoarece ştim că românii iubesc berea, iar misiunea noastră este să sprijinim dezvoltarea unei culturi vibrante a berii în România", a spus preşedintele Ursus.

El a adăugat că investiţiile depind foarte mult de contextul macroeconomic, de stabilitatea şi predictibilitatea lui.

"Recenta creştere a accizelor la bere şi faptul că aceasta a fost făcută peste noapte nu este un semn încurajator din acest punct de vedere, iar noi va trebui să vedem care va fi reacţia pieţei şi a
consumatorilor la această măsură", a mai spus Highcock.

Acesta a afirmat că investitorii iau în considerare diferite pieţe pentru potenţialul de dezvoltare şi că, din acest punct de vedere, România va fi mereu în competiţie cu ţările vecine.

"Ursus Breweries reprezintă interesele afacerii noastre locale aici, în România şi vom promova potenţialul României în cadrul grupului nostru. Însă deciziile sunt luate la nivel european şi global şi este important că România să fie de asemenea capabilă să proiecteze mai bine potenţialul său, prin sprijinirea mediului de afaceri local", a mai spus preşedintele Ursus.

Grupul SABMiller, proprietarul Ursus Breweries, a raportat o creştere de 23% a volumului vânzărilor din România pentru ultimele trei luni ale anului trecut. Anterior, în perioada aprilie-septembrie din 2012, volumul vânzărilor de bere ale SABMiller în România a crescut cu 25% faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior.

La nivel mondial, SABMiller a înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut o creştere organică de 2% a volumului vânzărilor de bere, care urcă la 6% după includerea efectului diverselor achiziţii şi vânzări de active operate de companie în 2012. Veniturile au crescut cu 8% în bază organică, respectiv 17% în formă brută.

Potrivit unei analize a Ziarului Financiar, pe baza cifrei de afaceri, Ursus era în 2011 cel mai mare jucător de pe piaţa locală a berii, cu venituri de 261 milioane de euro şi pierderi de 13,6 milioane de euro

Industria berii a dat primele semne clare de revenire în 2012, când a raportat o creştere de 5%, după doi ani de scădere şi unul de stagnare. Vânzările de bere au ajuns anul trecut la 17,67 milioane de hectolitri (3,5 miliarde de halbe de 0,5 litri) sau 1,9 miliarde de euro.

Ursus Breweries concurează pe piaţa locală a berii cu Heineken, Bergenbier şi URBB (United Romanian Breweries Bereprod), producătorul berii Tuborg.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici