Vâlcov, despre funcţia de Guvernator BNR: Şi domnul Isărescu, şi eu nu putem să ţintim acest post

„Şi domnul Isărescu, şi eu nu putem să ţintim acest post (n.red. – de Guvernatorul al BNR), pentru că, în momentul în care ai nişte probleme nerezolvate din spate, este bine să nu te duci să încerci la Banca Naţională”, a afirmat Darius Vâlcov, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3.

Referirile de mai sus au fost făcute în contextul în care, în octombrie, sunt programate alegeri pentru Consiliul de Administraţie al BNR şi pentru poziţia de Guvernator BNR.

În ceea ce priveşte audierea Guvernatorului şi a Consiliului de Administraţie al BNR, programată marţi 12 februarie, la Comisiile reunite economică şi de buget, finanţe şi pieţe de capital a Senatului, consilierul premierului a anunţat că nu va merge, deoarece nu are nicio calitate şi nici nu a fost invitat.

„Voi face o solicitare senatorului de la ALDE care a iniţiat acest demers, domnului Zamfir, ca întrebările care i se vor pune Băncii Naţionale să aibă legătură şi cu anul 2015, pentru că atunci am atras atenţia, în februarie şi martie 2015, în calitate de ministru de Finanţe, că Banca Naţională nu intervine şi nu reduce dobânda de politică monetară de la 1,75%, aşa cum au făcut toate celelalte ţări din regiune. Practic, în 2015, Banca Naţională trebuie să vină cu rata la 0%. (…) Este bine să-şi pregătească bine răspunsurile. În toate celelalte ţări a existat o înţelegere cu sistemul bancar: când suntem în recesiune sau când suntem în creştere economică ne comportăm diferit. Atunci profitul băncilor ar trebui să fie mai mic când este mai greu şi mai mare când îţi este mai bine, cum este şi normal. Când vezi, că este constantă, că ai inflaţie, că nu ai inflaţie, în ţară, că ai recesiune, că nu ai, sistemul bancar are un ecart şi câştigă non-stop, în momentul acela trebuie să te uiţi şi să-ţi pui foarte multe semne de întrebare”, a menţionat Vâlcov.

De menţionat, că în timpul crizei economice, între 2009 şi 2014, sistemul bancar românesc nu a înregistrat profit, la nivel cumulat, iar câteva bănci, printre care Volksbank, au dispărut de pe piaţa locală, acţionarii acestora vânzându-şi operaţiunile pentru a nu ajunge la faliment sau insolvenţă.

„Nu este vorba să desfiinţăm ROBOR-ul şi să schimbăm aritmetica, trebuie să ajungem la un consens cu Banca Naţională şi ar fi de dorit şi cu băncile, pentru că, cred, cu populaţia suntem la un consens, că dobânzile sunt foarte mari. Acest consens în trei ar trebui să aibă loc. Deocamdată, este o singură parte care îşi doreşte acest lucru”, a mai spus Vâlcov.

Consilierul premierului Dăncilă a susţinut că reprezentanţii BNR de-abia în 2019 le spun oamenilor că ROBOR este legat de inflaţie.

„Acum spun că inflaţia este 3,3%, ROBOR-ul trebuie să fie şi el 3%. Atunci când inflaţia a fost negative, am avut deflaţie, restul Europei, toată, băncile lor naţionale au considerat că, atunci când este de scăzut, trebuie să scazi şi la noi, atunci a fost de scăzut Banca Naţională nu a scăzut, dar când a fost de crescut Banca Naţională nu a intervenit. Asta făcut ca în 2014 – 2015, când Banca Europeană a aruncat cu bani în piaţă şi toate celelalte bănci naţionale au redus political lor de intervenţie la 0% sau la negativ, Banca noastră naţională a ţinut cel mai sus, la 1,75%, astfel încât ecartul, diferenţa dintre dobânda la credit şi dobânda la depozit, să rămână cel mai mare din Uniunea Europeană. Această diferenţă creează un câştig în favoarea sistemului bancar. În România, băncile câştigă cel mai mult din Uniunea Europeană, de trei ori faţă de medie şi de şapte ori faţă de Germania”, a adăugat Vâlcov.

Dacă nu obţin consensul, taxa rămâne, a mai susţinut consilierul premierului.