Vâlcov: Vom discuta măsurile de relaxare fiscală cu FMI şi CE

"Şi cu Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional vom discuta măsurile (de relaxare fiscală - n.r.), eu le-am pus pe masă inclusiv când au venit şi anul trecut, dar şi anul acesta. Mai mult decât atât, măsurile pe care intenţionăm să le luăm anul acesta le-am introdus în scrisoarea care nu a fost semnată şi bineînţeles că le vom prezenta toate aceste măsuri şi impactul lor", a declarat Vâlcov după prezentarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală în comisiile reunite de Buget-Finanţe-Bănci ale Parlamentului.

Întrebat de jurnalişti cum va fi acoperit golul de la buget de circa 16 miliarde lei generat de măsurile de relaxare fiscală rămas din totalul de 37 miliarde lei pe patru ani, ministrul a spus că vor fi direcţionate spre aceste măsuri o parte din veniturile bugetare suplimentare încasate în fiecare an, de 12 miliarde lei.

"La o analiză scurtă, 6,8 miliarde lei reprezintă impact bugetar pe anul 2016, 3 miliarde lei aproximativ pe 2017 şi 2018 şi 2,3 miliarde lei pe 2019. În fiecare an veniturile bugetare ale României cresc cu aproximativ 12 miliarde lei, s-a întâmplat în ultimii doi ani, sunt previzionaţi pentru următorii ani. Din aceşti 12 miliarde de lei, o parte o direcţionăm spre aceste măsuri de relaxare fiscală, o altă parte o vom direcţiona spre alte nevoi, inclusiv în 2017 spre armată, în 2016 pentru creşteri ale salarizării acolo unde va fi cazul", a explicat Vâlcov.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

Vâlcov a menţionat, răspunzând unei altei întrebări, că nu este optimist atunci când avansează cifra privind veniturile bugetare suplimentare anuale, spunând că nivelul acestora a fost agreat cu FMI şi CE în decembrie, când s-a stabilit bugetul pentru 2016.

"Nu sunt deloc optimist, tocmai că sunt previziunile în care am căzut de acord şi cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană. În decembrie, când am stabilit bugetul pentru 2016, previzionat cu FMI şi CE, acesta arată venituri suplimentare de 12 miliarde lei, noi am spus că vom aduce încă 8 miliarde lei sarcină suplimentară de la ANAF, deja în prima lună (ianuarie 2015 - n.r.) 640 milioane lei au venit suplimentare. Aceste venituri agreate cu FMI şi CE iau în calcul inclusiv diminuarea prin impactul bugetar a reducerii CAS cu 5%, dacă aceea nu s-ar fi făcut, vă daţi seama cu cât ar fi crescut veniturile", a punctat ministrul Finanţelor.

El a arătat că rezultatele vor începe să se vadă după primul trimestru sau semestru de aplicare a măsurilor, moment când se va dovedi cine a avut dreptate.

"Atât timp cât măsurile sunt acceptate şi discutate atât cu Comisia Europeană, cât şi cu FMI, şi mai mult, am renunţat noi la previziunile noastre care ar fi fost optimiste, acest lucru îl vom vedea după primul trimestru sau primul semestru unde a fost mai mult adevărul, la specialiştii români sau la specialiştii Fondului. (...) Este o falsă problemă care se aruncă în piaţă că bugetul României nu suportă aceste măsuri fiscale. Eu cred că trebuie să abandonăm această idee românească cum nu se poate face şi să mergem pe spiritul şi pe ce are nevoie România în acest sens, adică cum să facem", a mai spus Vâlcov.

Proiectul Codului Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Fondul Monetar Internaţional a atras însă atenţia că măsurile de relaxare fiscală incluse în proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modului în care pot fi atinse ţintele de deficit fiscal ale României.

"Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul", a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări MEDIAFAX pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal şi dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România şi FMI.

La rândul său, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, apreciază că România are nevoie mai degrabă de stimuli de relaxare fiscală pe parte de ofertă, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternică a cererii prin tăierea TVA şi accizelor, care va aduce noi dezechilibre în economie.

"Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de şase puncte procentuale de TVA în doi ani şi de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fără a fi însoţit de stimuli pe parte de ofertă. Dacă ne uităm la estimările BNR legate de excesul de cerere, vedem că în condiţiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere în prezent, deci suntem cu creştere economică sub potenţial, se va închide probabil la sfârşit de 2016. Deci dacă noi venim în 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fără stimuli pe parte de ofertă, care oricum se văd întârziat în economie, s-ar putea să avem o problemă, şi anume să constatăm că avem un exces de cerere care alimentează din nou dezechilibre în economie", a afirmat marţi Dumitru la o conferinţă de presă.