Van Groningen: Nu suntem de acord cu o măsură administrativă de conversie a creditelor la alt curs

"În primul rând nu e nevoie (de conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric plus un anumit procent, de 20% cum au propus clienţii, sau mai mare - n.r.) şi, dacă luăm abordarea asta, atunci punctul de plecare este cu toţi cei care au credite în franci şi asta-i include şi pe cei care nu au probleme. De ce trebuie să creăm un cost pentru sistemul bancar, care ar putea să fie între 700 şi 900 milioane de euro pentru că într-o săptămână a crescut rata de schimb cu 20%, care se traduce într-o mărire de rată între 10% şi 15%? E o problemă de cash-flow, de serviciul datoriei acum şi nu văd de ce trebuie să luăm o măsură care afectează un credit pentru încă 20 de ani", a afirmat van Groningen, care este şi preşedintele Raiffeisen Bank, după ce a participat la şedinţa Comisiei Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor, care s-a amânat din lipsă de cvorum.

El a arătat că nu crede în măsuri administrative şi că situaţia din România este total diferită faţă de alte ţări care au adoptat rapid măsuri, "unde nu s-a realizat conversia la alt curs decât cursul zilei, iar problema era una sistemică".

Preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România apreciază că băncile nu ar trebui să pună în pericol banii deponenţilor prin conversia creditelor în CHF la cursul istoric, cu sau fără procente în plus.

"Problema este că nicio bancă nu ar trebui să fie lăsată să-şi asume un risc care este aşa mare că pune în pericol banii deponenţilor. Vorbim extrem de mult despre un grup relativ mic care au probleme la creditele în franci elveţieni, dar nu vorbim despre toţi cei care plătesc, cu dificultăţi sau nu, despre cei care produc, nu vorbim despre cei care au depozite şi acum au dobânzi din ce în ce mai mici", spune van Groningen.

El a precizat totuşi că, pentru clienţii care au într-adevăr dificultăţi la plata ratelor, banca găseşte soluţii, fie că este vorba de restructurare, fie de conversie cu anumite reduceri.

"Pentru cei care au probleme cu adevărat găsim soluţii, aceasta este o activitate uzuală pe care o face fiecare bancă, nu vrem să ajungem la executare. Este ultimul instrument pe care îl ai la dispoziţie şi întotdeaua vrei să găseşti o soluţie în care ajuţi un client să plătească măcar ce îşi permite pentru o anumită perioadă şi, dacă e absolut clar că nu are de unde să plătească, asta înţelegem şi noi şi de-aia facem analiză pentru fiecare om în parte", a afirmat preşedintele Raiffeisen Bank.

Banca are în portofoliu circa 8.800 de credite în franci elveţieni, cu o valoare totală de sub 400 milioane echivalent euro. Până în prezent, a realizat conversia a 520 de credite în franci elveţieni, în cadrul unor restructurări, în finanţări în lei, însă au existat şi solicitări din partea clienţilor de conversie în euro.

Întrebat dacă Raiffeisen aplică un discount la soldul rezultat în urma conversiei creditului în lei, van Groningen a spus că depinde de la client la client.

"Nu poţi să vii cu o soluţie care se aplică şi la cineva care trăieşte cu salariul minim pe economie şi la cineva care are un credit de un milion de franci elveţieni. Prima întrebare este dacă se poate păstra aceeaşi sumă lunară. Punctul meu de plecare este nu dacă este vorba de cineva care are probleme fiindcă are franci elveţieni, ci orcine care are probleme cu serviciul datoriei să se ducă la bancă, negociază cu banca şi să se găsească o soluţie", a adăugat van Groningen.

Printre posibilităţile de restructurare, preşedintele Raiffeisen a enumerat reducerea dobânzii pentru o anumită perioadă sau prelungirea termenului creditului pentru micşorarea ratei lunare.

"Dacă sunt oameni care nu pot plăti ratele, sunt mai multe posibilităţi de restructurare: poţi să reduci pentru o anumită perioadă dobânda, poţi să prelungeşti termenul creditului ca să micşorezi rata lunară. Sunt cazuri în care costul per total rămâne la fel, alte cazuri în care scade, asta depinde dacă banca este dispusă să facă un discount sau nu", punctează van Groningen.

În ceea ce priveşte măsura propusă de Ministerul Finanţelor, de restructurare a creditelor cu acordarea unor facilităţi fiscale, denumită în vara anului trecut "Electorata", preşedintele patronatelor bancare spune apreciază că aceasta ar putea reprezenta o parte a soluţiei pentru persoanele cu venituri mici.

Finanţele au propus modificarea ordonanţei de urgenţă privind restructurarea creditelor lansată în iunie 2014, prin mărirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, schemă în care s-ar încadra 1,05 milioane de persoane, cu 200.000 mai multe decât în varianta precedentă.

Totodată, va creşte deducerea specială pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar, echivalent cu maxim 240 lei reducere lunară a impozitului pe venit. Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat următoare rescadenţării creditului, comparativ cu o decalare de doi ani în varianta anterioară.

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, apreciază că prevederile schemei ar putea fi aplicate, cel mai repede, începând cu 1 martie.

Clienţii cu credite în franci elveţieni au solicitat conversia împrumuturilor în lei la cursul de la momentul acordării creditelor plus un maxim de 20%. În acest sens, au depus marţea trecută, prin reprezentanţii lor, o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care propune spre dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, de maxim două săptămâni, un text de iniţiativă legislativă care să soluţioneze situaţia "gravă" în care să regăseşte o mare parte a clienţilor care au contractat credite în monede străine (franci elveţieni, euro sau dolari).

Duminică, debitorii în CHF au protestat în faţa Parlamentului pentru adoptarea acestei cerinţe, făcând apel la preşedintele României, Klaus Iohannis, să se implice în rezolvarea problemelor, care s-au acutizat odată cu aprecierea francului elveţian, de peste 20% în ultimele două săptămâni.