Vânzările de electro-IT şi mobilă au trecut în teritoriu negativ în 2022

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în şase dintre primele zece luni din an, vân­ză­rile de astfel de articole de folosinţă îndelun­gată au fost pe minus, scăderea variind între 5% în aprilie şi 0,5% în septembrie. Această tendinţă şi schimbare de direcţie este confirmată şi de jucătorii din piaţă.

„În piaţa de electro-IT, în ansamblul său, au mers bine unele segmente, în timp ce altele sunt pe minus, cum ar fi aerul condiţionat. Vânzările de astfel de produse au scăzut în acest an versus 2021. Pe de altă parte, a crescut cererea pentru fiare de călcat şi staţii, după ce în pandemie nu a fost mare interes pentru astfel de articole. Merg bine segmentele care au scăzut în criza sanitară“, spunea la finalul primelor zece luni din an Raul Filip, director de achiziţii al retailerului Altex, liderul pieţei de electro-IT.

Pe de altă parte, segmentul de electrocasnice mari, un etalon al pieţei de electroIT, ar putea închide anul în stagnare. Totuşi, în opinia executivului Altex, ultimele două luni din 2022 sunt decisive. Mai exact, evenimentul Black Friday ce a avut loc în noiembrie şi sărbătorile de iarnă din decembrie pot influenţa piaţa şi totodată businessul jucătorilor din domeniu.

„În aceste luni se realizează volume mari de vânzări. Plus că, în perioadele dificile din punct de vedere economic, există vârfuri pe final de an.“

De Black Friday în 2022, vânzările nu au mai postat creşterile din anii anteriori şi aceeaşi a fost situaţia atât la jucătorii mari, cât şi la cei mici. Spre exemplu, eMAG, cel mai mare retailer online local, a vândut alături de companiile active în platformă, în data de 11 noiembrie, mărfuri şi servicii în valoare de 644 mil. lei, cu ocazia ediţiei cu numărul 12 a evenimentului de shopping Black Friday. Cifrele au fost cu 5,4% mai mari decât în 2021. Iulian Stanciu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Dante Internaţional, compania ce administrează eMAG, spunea recent că bugetele în anumite segmente ale populaţiei au fost afectate de creşterile de la utilităţi sau de la alimente, dar la nivel general nu se vede.

„Dar anumite domenii, anumite verticale au fost afectate. Spre exemplu, partea de latopuri este sub anul trecut. Pe noi, spre exemplu, ducându-ne către zona de generalist, să vindem de toate, ne-a ajutat diversificarea.“

El face referire la faptul că eMAG nu mai are în portofoliu doar electroIT ca la început, ci este un mall virtual. Aceeaşi strategie de diversificare a fost cheia şi pentru Altex.

„Din punct de vedere al vânzărilor, stăm foarte bine ţinând cont de context. Am mers mai bine decât piaţa şi ne-am majorat astfel cota de piaţă“, spunea Raul Filip recent.

Unul dintre factorii care au contribuit la această evoluţie a fost dezvoltarea categoriilor tradiţionale şi a unora noi (de la vehicule electrice şi home&deci, la jucării, sport, băuturi sau cafea).

Pentru electroIT şi mobilă însă, efervescenţa vânzărilor e departe de nivelul din pandemie, când oamenii au stat mai mult acasă şi şi-au făcut traiul cât mai confortabil. Plus că atunci existau bani mai mulţi în piaţă şi inflaţia nu era o problemă. În 2020, primul an de criză sanitară, vânzările de astfel de articole de folosinţă îndelungată au crescut cu 7,8%, cea mai bună evoluţie dintre toate segmentele de comerţ offline analizate de INS. Anul trecut, plusul a fost chiar mai accelerat, de 11,1%, conform aceleiaşi surse.

În 2022 însă, presiunea inflaţionistă, majorarea dobânzilor şi războiul de la graniţă au pus frână consumului şi mai ales la produse de folosinţă îndelungată care au preţuri mai mari şi sunt văzute ca investiţii. Plus că, oamenii care şi-au schimbat mobila, electrocasnicele sau electronicele în ultimii cinci ani (piaţa mergând bine şi în 2017-2019), nu o vor mai face acum. De regulă, în perioadele de criză, românii renunţă la produsele care nu sunt de strictă necesitate. Astfel, electrocasnicele se înlocuiesc mai degrabă dacă se strică şi nu pentru că a apărut o variantă mai performantă sau cu un design îmbunătăţit. Aşa s-a întâmplat şi în 2009-2010, când piaţa de electroIT a pierdut jumătate din valoare în doar doi ani. Vânzările de mobilă au suferit şi ele.

De această dată, jucătorii din piaţă spun că e vorba de o situaţie diferită şi nu ne vom întoarce la ce s-a întâmplat atunci. Totuşi, o prudenţă în consum există.

„Remarcăm o reducere a consumului în a doua parte a anului, oamenii sunt mai precauţi, iar banii merg în special către bunurile de strictă necesitate“, spune un executiv de top din retailul de mobilă.

Deşi unii jucători din domeniu vorbesc în continuare de creşteri de vânzări, de multe ori acestea sunt susţinute de o inflaţie de peste 15% şi nu de volume mai mari. Datele de la INS sunt deflatate şi ele arată de fapt evoluţia volumelor Ð a numărului de bucăţi vândute. Aici se vede în realitate cum a mers consumul.

Spre exemplu, IKEA România a înregistrat în anul fiscal 2022 (1 septembrie 2021 Ð 30 august 2022) o creştere de 2,5% a vânzărilor totale, respectiv de peste 13% pentru comerţul online, comparativ cu anul precedent, cifra de afaceri ajungând la peste 1 miliard de lei.

În contextul în care inflaţia medie este de 15%, rezultă că de fapt creşterea preţurilor a fost cea care a ţinut businessul pe plus. În volume însă, e un minus. La fel e şi cazul Jysk România. Retailerul scandinav de mobilier şi produse pentru casă a realizat o cifră de afaceri de 841,7 mil. lei (171 mil. euro) în anul financiar 2021-2022 (a început la 1 septembrie 2021 şi s-a încheiat la 31 august 2022), în creştere cu 6,1% faţă de anul financiar precedent. Şi de această dată, creşterea vânzărilor e mai mică decât inflaţia.

Astfel, datele INS şi cele de la jucătorii din piaţă confirmă că românii au mai puţin apetit pentru achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată, după ce în pandemie şi chiar şi în anii anteriori crizei sanitare vânzările au fost pe un trend puternic ascendent.