Vara lui 2019 ar putea aduce un RECORD istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.

Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.

,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.

Potrivit analizei, numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, sucuri şi băuturi naturale nealcoolice, înregistrate cu codurile CAEN 1107 şi 1032, aproape s-a dublat faţă de 2010, de la 437 la peste 800 societăţi în 2018 (date preliminarii). În 2017, raportau date financiare 767 de firme.

,,Investiţiile semnificative din ultimii ani, optimizarea fluxurilor de producţie şi a logisticii s-au văzut poate cel mai bine în creşterea profitabilităţii companiilor. De la 273,2 milioane de lei în 2010, producătorii de băuturi răcoritoare nealcoolice au ajuns la un profit net de 550,7 milioane de lei în 2017 şi, potrivit estimărilor, la peste 600 de milioane de lei în 2018’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Forţa de muncă angajată în acest sector a rămas, în tot acest interval, la un nivel aproape constant, în jurul a 10.000 de angajaţi, semn că avansul semnificativ al business-ului s-a axat, în principal, pe dezvoltarea unei infrastructuri mecanizate.

Cele mai populare băuturi răcoritoare din România

Cele două branduri, Coca-Cola şi Pepsi, sunt, şi în România ca de altfel la nivel internaţional, cele mai populare băuturi răcoritoare. Aşa se explică faptul că Coca-Cola HBC Romania şi Quadrant - Amroq Beverages SRL reprezintă cei mai importanţi jucători din această piaţă. Afacerile cumulate ale celor două companii au depăşit 3 miliarde de lei în 2017, cea ce înseamnă aproape jumătate din piaţă. O cifră în creştere cu aproape 100 de milioane de lei faţă de anul precedent şi cu peste 600 de milioane de lei raportat la 2010.

Şi profiturile acestora au urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 192,4 milioane în 2010 la 345,9 milioane în 2017.

COCA-COLA HBC ROMANIA SRL, cu afaceri de 2,21 mld.lei în 2017, şi QUADRANT - AMROQ BEVERAGES SRL, cu un business de 854,8 milioane de lei, sunt urmate în top 10 de ROMAQUA GROUP SA (725,1 mil. lei), MASPEX ROMANIA SRL (409 mil.lei), EUROPEAN DRINKS SA (264,6 mil.lei), LA FANTANA SRL (188,3 mil.lei), CARPATHIAN SPRINGS SA (186 mil.lei), PERLA HARGHITEI SA (101,6 mil.lei), ALCONOR COMPANY SRL (92,6 mil.lei) şi RIENI DRINKS SA (60,6 mil.lei)

Împreună, primii 10 jucători din acest sector au raportat afaceri de 5,1 miliarde de lei şi un profit net cumulat de 488,8 milioane lei.

,,Evoluţia celor mai importanţi jucători din piaţă trebuie pusă în concordanţă cu investiţiile masive pe care acestea le realizează şi cu paleta largă de branduri pe care le gestionează. Coca Cola deţine, pe lângă brandul consacrat, mărci precum Fanta, Sprite, Schweppes dar şi sucuri precum Cappy Pulpy, ape minerale naturale (Dorna, Dorna Izvorul Alb si Poiana Negri) sau băuturi energizante (Burn si Monster Energy). QUADRANT - AMROQ BEVERAGES SRL are în portofoliu, printre altele, mărcile Pepsi, Prigat, 7Up,Mirinda, Mountain Dew, Gatorade, Evervess, Rockstar energy şi apa minerală Perla’’, afirmă Adrian Negrescu.

Studiul Frames arată că, din punct de vedere geografic, cele mai multe firme producătoare de băuturi răcoritoare şi sucuri naturale se află în Bucureşti-Ilfov (67), urmat de judeţele Cluj (49), Argeş (34), Galaţi şi Bihor (câte 29) şi Iaşi (27).

,,Piaţa băuturilor răcoritoare este puternic polarizată. Sunt numai 19 firme mari, care generează mai mult de 60% din vânzări, alături de care mai activează 45 de firme mici şi peste 700 de microîntreprinderi cu putere financiară redusă. Astfel se explică faptul că, pe ansamblu, cifra de afaceri medie în acest sector nu depăşeşte 7,6 milioane de lei, iar profitul mediu se cifrează în jurul a 700.000 lei. De altfel, cele mai multe companii (696), au între 1-10 angajaţi’’, arată analiza.

Cert este că, pe fondul creşterii consumului, firmele şi-au îmbunătăţit semnificativ situaţiile financiare, media datoriilor nete scăzând de la 7,7 mil.lei în 2010 la 5,9 mil. lei în 2017, iar pierderile s-au redus drastic, de la o medie de 603.484 lei în 2011 la 93.331 lei în 2017.

Cu toate acestea, peste 50% dintre firme prezintă un risc foarte mare de business, şi numai 14% au un risc scăzut.

„Multe dintre firmele mici sunt prinse în hăţişul blocajului financiar, creditul furnizor fiind prezent în toate segmentele acestui sector. În condiţiile în care clienţii nu plătesc la timp facturile, există riscul ca multe dintre aceste firme să intre în blocaj. 26 de firme se aflau, de exemplu, în procedură de insolvenţă în 2017. Astfel că cei care vor să investească în acest sector trebuie să ia în calcul şi problemele specifice, dincolo de potenţialul de profitabilitate’’, afirmă analiştii de la Frames.

Dincolo de analiza financiară a sectorului, piaţa băuturilor răcoritoare se află în plin proces de restructurare a gamei de produse. Pe fondul înăspririi legislaţiei în materie, tot mai multe companii au început să lanseze branduri şi băuturi ,,fără zahăr’’, considerate mult mai sănătoase.

Coca Cola afirmă, pe site-ul propriu, că „categoria de băuturi carbonatate se extinde continuu cu reţete inovatoare, pentru a se adapta gusturilor şi stilurilor de viaţă mereu în schimbare ale consumatorilor. In prezent, categoria este completată cu băuturi răcoritoare făra zahăr şi calorii, ala cum este Coca Cola Zero Zahăr, dar şi cu inovatii locale, precum Coca Cola Lime’’, iar îmbuteliatorul Pepsi Cola susţine că „prin noile obiective atribuite pilonului de produse, vom continua să rafinăm varietăţile noastre de produse alimentare şi băuturi pentru a întâmpina nevoile consumatorilor noştri prin reducerea zahărului adăugat, a grăsimilor saturate şi a cantităţii de sare, dar şi prin dezvoltarea unui portofoliu mai vast de produse pentru a ajunge la consumatori şi comunităţi mai puţin valorificate’’.

,,Băuturile fără zahăr, sucurile naturale sunt asociate unui stil de viaţă mai sănătos, jucătorii din acest sector încercând să contribuie la modificarea obiceiurilor de consum, pentru a preveni în primul rând obezitatea şi bolile asociate. Un trend salutar într-o ţară în care educaţia alimentară este deficitară, în care consumul de alimente şi băuturi înclină balanţa spre preţ şi mai puţin spre calitate’’, afirmă Alexandru Bălţat, managerul Train Your Brain.

,,Este de aşteptat ca acest trend să se extindă şi să vedem, pe rafturile magazinelor, tot mai multe sortimente de ape îmbuteliate (plate şi carbogazoase) şi băuturi light, din ingridiente naturale şi fără adaos excesiv de coloranţi. Un rol semnificativ în această evoluţie îl are şi statul care trebuie să ofere cadrul legislativ necesar menit să elimine de pe piaţă, treptat, băuturile cu mult zahăr, considerate adevărate bombe calorice’’, afirmă analiştii.

Este de semnalat şi evoluţia semnificativă a segmentului de băuturi energizante, cu plusurile şi minusurile sale, semnalate de producători.

Potrivit datelor Euromonitor, din punct de vedere regional, consumul de apă îmbuteliată pe cap de locuitor în România în 2017 a fost de 4,7 litri, cu 35% mai mare decât media Europei de Est şi cu 60% mai mic decât media Europei de Vest.

Conform analizei Euromonitor Internaţional, vânzările de apă îmbuteliată în volum sunt aşteptate să aibă o rată de creştere medie anuală compusă de 7,2%, până în anul 2022, România atingând un consum mediu pe cap de locuitor de 132 de litri.

Cea mai mare contribuţie la această creştere vine de pe segmentul de apă plată. Comportamentul consumatorilor a cunoscut numeroase schimbări în ultimii 5 ani. Dacă în 2012, 6 din 10 cumpărători de apă alegeau apa carbogazoasă, începând cu anul 2017, mai mult de 5 din 10 pun în coşul de cumpărături apă plată.