Vasilescu: Băncile au adus în România 4 miliarde de euro, în timpul crizei. Nu au avut nevoie de bani de la stat/ Ce spune despre taxa pe active

„Băncile din România au avut multe situaţii, în timpul crizei, în care au fost foarte tare lovite. Băncile trebuie să aibă un anumit indicator de solvabilitate. Când acest indicator de solvabilitate scade, se dă alarma. Înseamnă că băncile respective sunt în pericol. Ei, bine, în timpul crizei de foarte multe ori acest indicator de solvabilitate a scăzut. Foarte multe ţări, şi în America, şi în Marea Britanie, şi în foarte multe ţări dezvoltate, când au fost în pericol să vadă că indicatorii de solvabilitate în anumite bănci scad, au apelat la buzunarele cetăţenilor, la contribuabili, au adus bani în buget şi cu banii aceştia din buget au salvat băncile. De ce au făcut asta? Pentru că există un fapt de la sine înţeles: dacă băncile o iau la vale într-o ţară, obligatoriu şi inevitabil, întreaga economie o ia la vale după bănci. În România, nici măcar un leu nu s-a luat din buzunarul cuiva, adus în buget, ca să salveze o bancă. De câte ori băncile au fost în pericol, Banca Naţională a avut un singur mod de a lucra: a chemat acţionariatul băncii respective, de unde este el - de la Viena, de la Atena, de la Amsterdam -, i-a chemat aici şi le-a spus: «Iată, nivelul de solvabilitate scade, trebuie să aduceţi capital». Şi fără nicio excepţie, au adus capital: 4 miliarde de euro au fost aduse în timpul crizei de afară în România, în timp ce şi guvernele, şi autorităţile, şi opinia publică ţipau că băncile scot bani din ţară şi îi duc afară. 4 miliarde de euro au adus acţionarii de afară, să sprijine băncile de aici”, a afirmat Adrian Vasilescu, sâmbătă, într-o emisiune la Digi24.

Mai exact, această cifră, de 4 miliarde de euro, a fost menţionată în analiza privind taxa pe activele financiare ale băncilor, care a fost trimisă de BNR către Ministerul Finanţelor Publice, dar, pentru prima variantă a taxei, nu pentru cea care a fost adoptată şi care este în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

Consilierul Guvernatorului BNR a precizat că această analiză este „un semnal dat Guvernului şi Ministerului de Finanţe”, fiind un punct de vedere al instituţiei şi fiind semnată de Florin Georgescu, prim viceguvernator, care a contribuit la realizarea acesteia.

„Am ezitat cum să îi spun, pentru că l-am auzit pe ministrul Finanţelor, spunând aşa: a fost un material făcut de o echipă din Bancă şi semnat de Florin Georgescu. Asta este o glumă. În viaţa lui, Florin Georgescu n-a semnat un material în care nu s-a implicat. Cum să semneze Florin Georgescu un material făcut de nişte băieţi şi de nişte fete din bancă”, a detaliat Vasilescu.

Analiză menţionează că Executivul trebuie să aibă bani, ca să salveze băncile în eventualitatea unei crize, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, în timpul crizei.

„S-a referit la un singur lucru: în toiul crizei, în foarte multe ţări din lumea aceasta, băncile au fost în pericol să cadă, unele au şi căzut. Şi-au fost salvate de stat din buzunarele contribuabililor. Statul nu este decât puşculiţa: banii vin de la contribuabili. Cine sunt contribuabilii? Persoanele fizice locuitori ai acestei ţări, companiile care lucrează în această ţară, băncile şi instituţiile şi aşa mai departe. Ordonanţa aşa cum este poate declanşa o anumită criză în sistemul bancar. N-aş vrea să mă pronunţ acum radical, în momentul în care echipe largi de la Banca Naţională fac calcule. Într-un timp nu foarte lung, aceste calcule vor fi terminate şi vom avea o perspectivă pe care o pot numi ştiinţifică, privind cât de mare poate fi riscul produs de această ordonanţă şi ce pagube ar putea să producă în sistemul bancar”, a explicat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului BNR a mai menţionat că BNR trebuie să colaboreze bine cu Guvernul, iar când poate să apară un act normativ cum este OUG de la sfârşitul anului trecut, „care a pus băncile într-o reală dificultate”, BNR are, în primul rând, „datoria, înainte de a avea dreptul, ca atunci când apare un risc, să îl semnaleze”.

„N-am înţeles (care este miza - n.red.). Guvernatorul a spus şi el, la conferinţa de acum două zile, că n-a înţeles. Deocamdată, n-are importanţă dacă o înţelegem sau nu. Important este ce spune legea, că Ordonanţa este lege, o lege mai moale, care poate sau nu să fie ratificată de Parlament”, a subliniat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului BNR a ezitat să facă vreo legătură dintre OUG nr. 114/2018 care introduce mai multe taxe şi lipsa proiectului de buget pentru 2019, susţinând că nu are suficiente date.

Vasilescu nu crede că acţionarii străini vor veni cu bani, dacă taxa pe active va afecta băncile

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu, a spus, sâmbătă, într-o emisiune, că nu crede că acţionarii băncilor vor veni cu bani de acasă, dacă taxa pe activele financiare le va afecta activitatea.

„Nu cred. De aici încep riscurile”, a afirmat Adrian Vasilescu, într-o emisiune la Digi 24, întrebat dacă acţionarii străini ar mai veni cu bani pentru a susţine băncile din România.

În perioada crizei, acţionarii străini au adus 4 miliarde de euro pentru a susţine băncile din România. Reprezentantul Băncii centrale a fost întrebat dacă el crede că băncile-mamă vor mai veni cu bani pentru a susţine băncile din România, în cazul în care apar probleme din cauza taxei pe activele financiare ale băncilor.

„Când a apărut ordonanţa, din text, se vede că ea va fi aplicată trimestrial, trimestru de trimestru, de patru ori pe an, se va percepe această taxă, pe care eu aş numi-o taxa pe inflaţie. Dacă societatea românească face inflaţie, băncile oricum sunt lovite de orice adiere de inflaţie, primele care sunt lovite sunt băncile. Aşa că, după ce le loveşti cu inflaţia, le mai pui şi o taxă pe inflaţie”, a spus Adrian Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului BNR a precizat că sunt lovite băncile, în primul rând, pentru că sunt gestionari de bani, iar recenta taxă impusă este pe activele băncilor.

„Foarte multă lume mă întreabă ce sunt alea active? Titlurile de stat, mai bine zis împrumuturile date de bănci statului sunt active. Deci, statul vine la bancă, împrumută o sumă şi îi mai pune pe urmă o taxă pe suma pe care o împrumută”, a explicat Vasilescu. De asemenea, creditele date populaţiei şi întreprinderilor sunt considerate active financiare.

„Băncile au şi active care sunt trecute în contabilitate ca imobilizări corporale – clădirile, calculatoare, trezoreriile, mobilierul şi multe altele. Nu sunt taxate, pentru că nu sunt nicăieri taxate aceste active. Prin urmare, ele figurează în bilanţ, în conturile de active, dar taxate sunt numai banii din casieriile băncilor, disponibilităţile aflate în cont la Banca Naţională, titlurile derivate, creanţele, toate creanţele. Creanţele de la stat şi altele reprezintă 81% din active. Deci, grosul este aici. Toate aceste creanţe sunt taxate. Adică banii pe care băncile i-au împrumutat populaţiei, întreprinderilor”, a explicat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului BNR a mai spus că ceea ce nu stă în picioare este criteriul ales de Guvern pentru a aplica această taxă, respectiv ROBOR.

„Vreau să spun Guvernului că ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul pe care l-a ales, în funcţie de ROBOR peste 2%. De asta spun că devine o taxă pe inflaţie”, a adăugat Vasilescu.

ROBOR la 3 luni şi la 6 luni este folosit pentru a calcula rata celor mai multe dintre creditele acordate populaţiei. Taxa pe active este aplicată ca medie trimestrială a celor doi indici.

Consilierul Guvernatorului BNR a mai susţinut că nu crede că scăderea ROBOR din ultimele zile este influenţată de taxa pe active. „Niciun fel de act normativ nu poate să aibă o asemenea viteză de reacţie, încât azi Guvernul a dat ordonanţa respective şi mâine să scadă ROBOR-ul. Aşa ceva este imposibil. Doi ROBOR-ul poate să scadă cât vrea, dar, dacă rămâne sub 2% sau dacă este 10% sau 30%, retracţia este aceeaşi. ROBOR-ul scade, într-adevăr, dar nu din ziua din care a dat ordonanţa, ci din septembrie”, a mai spus Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului a explicat din ce motive BNR nu va reacţiona în cazul în care băncile comerciale vor ridica propria marja pentru a acoperi costurile suplimentare cu ROBOR.

„Nu este nici rostul, nici dreptul Băncii Naţionale de a interveni în această situaţie. Este posibil (să se întâmple o majorare a marjei – n.red.). Da, este posibil să crească (ratele – n.red.), numai dacă băncile se vor împrumuta mai scump între ele. ROBOR-ul este un indicator, de fapt, o medie a ratelor dobânzilor la care băncile se împrumută între ele”, a detaliat Vasilescu.

Consilierul Guvernatorului a subliniat că „indiferent de ceea ce vor face băncile”, dacă vor majora sau nu marja aplicată la credite pentru a compensa costurile legate de ROBOR, „Banca Naţională nu are drept de intervenţie”.

„Vor trăi şi vom vedea. Ce vor face băncile? Nu ştiu! Repet ceea ce am mai spus, de multe ori: Banca Naţională nu este minister al băncilor. Băncile nu sunt subordinate Băncii Naţionale. Banca Naţională nu este decât un arbitru care intervine pe piaţă cu legea în mână şi zice «Stop. Aici aţi încălcat legea». Când băncile nu încalcă nicio lege, niciun drept nu are Banca Naţională de a-i spune băncii cum să-şi facă operaţiunile şi cum să-şi închege profitul”, a concluzionat Vasilescu.