Vasilescu: Sunt bănci care plătesc 10% la depozite şi cer dobânzi de 35% la credite

"Mă întreb ce condiţii ale pieţei s-au schimbat, ca să ai o marjă de trei şi jumătate. BNR nu mai merge pe aceeaşi mână cu ANPC, care trebuie să îşi ia rolul în primire şi să ia măsuri. Va fi foarte complicat, pentru că ne trebuie structuri specializate", a spus Vasilescu.

El a arătat că şi la nivelul Uniunii Europene sunt separate aceste roluri, respectiv cel de supraveghere bancară şi politică monetară, pe de-o parte, şi protecţia clientului, pe de altă parte.

Vasilescu recunoaşte că Banca Naţională primeşte încă foarte multe plângeri de la clienţii nemulţumiţi, în principal persoane fizice.

"Cinteză (directorul Direcţiei Supraveghere - n.r.) se consideră îndreptăţit să cheme băncile care au sărit calul. Până la urmă, ajungem la vorba guvernatorului: «nicio bancă nu are dreptul să îşi treacă propriile greşeli în dreptul consumatorului»", a mai spus Vasilescu.

Pe de altă parte, oficialul BNR a mai arătat că băncile româneşti, în majoritate deţinute de instituţii de credit din Uniunea Europeană, au văzut că nu mai au resurse de la băncile-mamă şi se concentrează mult mai puternic pe piaţa internă, iar economisirea devine o prioritate pentru ele.

"Această economisire în bănci este adevărat că poate ucide bursa, dar aceasta depinde şi de morile de vânt pe care trebuie să le construim repede, pentru a face faţă vântului puternic", a adăugat Vasilescu.

El a făcut o parabolă, arătând că în situaţii de vijelie trebuie construite atât ziduri de apărare, cât şi mori de vânt.

În acest sens, el a afirmat că decizia de a majora plafonul de garantare a depozitelor bancare la 50.000 euro a fost una fericită, care a calmat lucrurile în România, dar că nu trebuie să ne gândim mai departe la ceea ce se discută şi în Uniunea Europeană, de a majora acest plafon la 100.000 euro.

"Această măsură de garantare a depozitelor populaţiei a fost o combinaţie fericită între zid de apărare şi mori de vânt. Cu câteva zile înainte s-au epuizat toate casetele de valori de la băncile din România, unde clienţii depuneau banii scoşi din conturile bancare. Dacă procesul ar fi continuat, ne trezeam cu panică, cu retrageri masive din bănci, ca în anii '90", a completat Vasilescu.

El a mai afirmat că imediat după publicarea ordonanţei de urgenţă privind ridicarea plafonului de garantare retragerile masive din conturile bancare au încetat.