Vătafu: Guvernul vrea să dubleze rata de absorbţie a fondurilor UE în 2011

"La 18 martie 2010 au fost depuse 27.683 proiecte în valoare de peste 50 de miliarde de euro, din care au fost aprobate 7.269, totalizând 16,7 miliarde de euro, în timp ce numărul de contracte semnate este de 5.360 de proiecte, cu o valoare eligibilă de 11,2 miliarde de euro. Deci avem 11 miliarde de euro de cheltuit, iar beneficiarii trebuie să cheltuiască aceşti bani. Plăţile interne, atât din fonduri UE, cât şi contribuţia de la buget, au ajuns la 2,15 miliarde de euro, reprezentând 10,7% din alocarea UE pentru 2007-2013", a spus Vătafu.

El a arătat că în 2010 au fost efectuate plăţi interne totalizând de 1,14 miliarde de euro, reprezentând 87-88% din ţinta stabilită de 1-1,3 miliarde de euro.

"Pentru 2011 avem ca ţintă să semnăm contracte de finanţare de 5,6 miliarde de euro, reprezentând contribuţia UE şi să facem plăţi interne de trei miliarde de euro (fonduri UE şi de la bugetul de stat). Astfel, ca nivelul absorbţiei va ajunge la sfârşitul anului la 20-25% din întreaga alocare pentru 2007-2013", a arătat Vătafu.

Referindu-se la nivelul fondurilor europene atrase de România până în prezent, consilierul primului-ministru a arătat că rezultatele nu sunt satisfăcătoare, adăugând că Guvernul are în vedere îmbunătăţirea procesului.

"De aceea este nevoie de măsuri decisive care să aibă efecte importante asupra atragerii fondurilor europene. În acest sens, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), împreună cu DIGI Regio şi DIGI Employment lucrează la elaborarea unui plan de măsuri prioritare, acesta fiind în faza de definitivare pentru a fi asumat de Guvern şi apoi implementat", a menţionat Vătafu.

El a arătat că acest plan de măsuri se axează pe şapte direcţii, legate printre altele de managementul ciclului de proiect, de aspectele financiare privind achiziţiile publice şi de capacitatea şi resposabilitatea beneficiarilor.

"Trag un semnal de alarmă. Nu spune nimeni că Guvernul şi-a făcut treaba 100%. Stăm foarte bine la depunerea proiectelor, la contractare, dar principala problemă este cea a implementării proiectelor. Implementarea nu o face Guvernul, ci beneficiarul. Guvernul poate a întârziat pe partea de rambursare a cheltuielilor, însă să nu trecem sub tăcere rolul beneficiarilor. Guvernul nu poate cheltui banii în locul beneficiarilor. Să fie clar tuturor", a explicat consilierul primului-ministru.

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a fost trecută din subordinea Ministerului Finanţelor în subordinea şi coordonarea directă a primului-ministru, pentru monitorizarea absorbţiei fondurilor europene, prin ordonanţă de urgenţă aprobată, săptămâna trecută, de Guvern.

Vătafu a arătat că măsura are ca scop, printre altele, sporirea autorităţii structurii.

"Trebuie să clarific un lucru. Directorul general al ACIS este tot Răzvan Ciobanu. Acest transfer îşi propune să dea un semnal politic puternic atât în plan naţional, cât şi la Bruxelles prin care Guvernul îşi reafirmă preocuparea pentru accelerarea atragerii de fonduri europene. De asemenea, măsura are şi un carcter pragmatic. Este nevoie de o autoritate sporită, de o influenţă sporită a Autorităţii în dialogul cu autorităţile de management de la diverse ministere", a afirmat reprezentantul Guvernului.

El a adăugat că, ACIS va putea furniza primului-ministru informaţii cât se poate de clare şi veridice în ceea ce priveşte fondurile absorbite pe fiecare program şi minister, astfel încât să poată fi aplicată abordarea Cabinetului potrivit căreia cine nu-şi face treaba bine, pleacă acasă.

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice îndeplineşte rolul de coordonator naţional al asistenţei în relaţia cu UE. În calitate de coordonator naţional al asistenţei nerambursabile acordate de Uniunea Europeană, ACIS are atribuţii şi responsabilităţi atât în ceea ce priveşte asistenţa financiară de pre-aderare, cât şi în ceea ce priveşte coordonarea gestionării fondurilor structurale şi de coeziune.

În scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional în luna noiembrie, Guvernul s-a angajat să acorde prioritate cofinanţării proiectelor UE atunci când lansează noi investiţii, să prioritizeze actualul portofoliu de proiecte astfel încât să fie susţinute în principal acele investiţii pentru care pot fi asigurate fonduri şi să evalueze gradul de bancabilitate al proiectelor contractate de firme private.

Tot pentru un nivel mai mare de fonduri comunitare atrase, în scrisoarea convenită cu FMI este prevăzută trecerea Unităţii de Management al proiectelor UE de la Ministerul Finanţelor în subordinea directă a primului-ministru, concomitent cu întărirea autorităţii acestei structuri pentru a lua "măsurile necesare" în ministere în vederea accelerării absorbţiei fondurilor UE.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat, în luna februarie, agenţiei MEDIAFAX, că viitorul acord al României cu Uniunea Europeană va include ţinte privind atragerea fondurilor europene, precizând că acestea nu vor reprezenta şi ţinte în relaţia cu Fondul.