Venitul lunar mediu al unei gospodării a scăzut cu 4,5% în trimestrul 3. Cheltuielile au urcat uşor

Veniturile medii lunare pe persoană s-au situat la 770 lei, iar cheltuielile la 698 lei, se arată într-un comunicat al institutului Naţional de Statistică (INS).

Din total, veniturile băneşti au fost în medie de 1.909 lei lunar pe gospodărie (659 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 322 lei lunar pe gospodărie (111 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (49% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de primul trimestru şi cu 1,7 puncte procentuale faţă de trimestrul al doilea).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în perioada iulie-septembrie, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 26,7%, veniturile din agricultură cu 3,5%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 3% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,9%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (14,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12,8%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

În intervalul analizat, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 32,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,3% din salarii, de 25,4% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 34,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,3% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 8,1% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (29%) şi celor salariale (27,7%).

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 381 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 49 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.

În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,5% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul al treilea al anului trecut, în medie, 41% din consumul gospodăriilor (40,7% în trimestrul unu, respectiv 41,4% în trimestrul doi).

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În iulie - septembrie 2010, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,9%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (18,7% în primul trimestru, 15,4% în trimestrul al doilea şi 15,7% în trimestrul al treilea) a fost destinată plăţii utilităţilor necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (0,9%) şi cele pentru educaţie (0,5%).