Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit. Dobânzile la lei au sprintat puternic începând din a doua parte a anului 2022, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind 16%, iar dobânzile au rămas ridicate şi în S1/2023, deşi inflaţia a mai scăzut, până la 14,5% în martie şi 10,3% în iunie. Făcând o medie a ROBOR la 3 luni din S1/2023 vedem că nivelul a fost de 6,9%, mult peste media din S1/2022, de 4,55%. Şi noul indice IRCC pentru creditele retail noi în lei de după 2019 a mai crescut, ajungând la 5,71% în T1/2023 şi 5,98% în T2/2023, dar a rămas în continuare sub ROBOR la 3 luni, scrie ZF.
În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite pentru depozite, nivelul a ajuns la final de S1/2023 la 8,9 mld. lei, în creştere cu circa 215% faţă de S1/2022, conform BNR. Cu toate că şi cheltuielile cu dobânzile la depozite au sprintat puternic în S1/2023, fiind de peste trei ori mai mari faţă de S1/2022, volumul este în continuare mic raportat la veniturile din dobânzile la credite.
Practic, cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozite au fost în S1/2023 de circa 2,3 ori ori mai mici decât încasările băncilor din dobânzile la credite.
Veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) au făcut în S1/2023 un salt de circa 26% faţă de nivelul din S1/2022, urcând la 11,6 mld. lei. Profitul operaţional al băncilor a crescut cu 40% faţă de S1/2022, la 8,4 mld. lei.