Verdictul analiştilor după trimestrul I: economia va creşte cu mai puţin de 1%

România a început anul 2010 într-o atmosferă la fel de optimistă ca şi anul trecut, când autorităţile negau riscul intrării în recesiune, însă ultimele cifre privind declinul din industrie, construcţii şi comerţ pe februarie au dat peste cap prognozele iniţiale optimiste. Cele mai abrupte revizuiri ale prognozei de creştere a economiei în 2010 vin de la BCR/Erste şi ING, care până de curând estimau un plus la PIB de 1,9%, pentru ca acum să anticipeze un avans de numai 0,9%, cu un punct procentual mai slab, informează Ziarul Financiar.

Analiştii BCR apreciază că economia a scăzut cu 0,5% în trimestrul I faţă de ultimul trimestru din 2009, declinul fiind diminuat pe seama exporturilor, însă atenţionează că relansarea nu poate veni fără revigorarea cererii interne.

Şi Lucian-Liviu Albu, doctor în economie, afirmă că trimestrul I a infirmat aşteptările că România iese din criză.

"Este nevoie disperată să apară o creştere a cererii interne pentru că structura producţiei industriale arată că sectoarele orientate spre piaţa locală încă se confruntă cu contracţii semnificative. Se
pare că susţinerea dată de cererea de export dinspre ţările zonei euro nu este suficientă pentru accelerarea producţiei industriale", îşi justifică analiştii BCR revizuirea negativă a prognozei de PIB.

ING dă vina pe vremea proastă din primul trimestru, cånd estimează că economia s-a contractat cu 0,4% faţă de trimestrul IV din 2009.

"Am ajustat în jos estimările pentru perioada care a mai rămas din acest an, în special pentru al doilea trimestru, asumând o redresare mai lentă a economiei; modificarea prognozei pentru acest an este explicată de ajustarea pentru primul trimestru de la o cifră pozitivă la una negativă. Aceasta a condus la revizuirea în jos a estimării privind PIB-ul din întregul an, la 0,9% de la 1,9% anterior", afirmă analiştii ING Bank.

Marea majoritate a analiştilor economici s-au arătat dezamăgiţi de cifrele privind producţia industrială, comerţul şi construcţiile pe februarie, care au continuat să consemneze scăderii.

România a rămas în recesiune în primul trimestru, aşteptările revenirii în teritoriul pozitiv mutåndu-se spre al doilea trimestru.

"Perspectiva pentru comerţ nu este nicidecum optimistă, avånd în vedere creşterea şomajului, scăderea salariilor şi dinamica lentă a creditării pentru consum", afirmă analiştii BCR.

Pentru Polonia prognoza Erste este de 2,2%, iar pentru Ungaria de 0,3%.

Primele semnale privind modificarea estimărilor privind creşterea economică a Romaniei le-a dat FMI, care se pregăteşte să revizuiască prognoza pe acest an la 0,8%, faţă de estimarea anterioară de 1,3%. Iar aceasta după ce în decembrie 2009, Guvernul şi Fondul conveneau să modifice estimarea de creştere a PIB-ului din 2010 de la 0,5% la 1,3%.

Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, a declarat recent că economia va înregistra o creştere pozitivă în al doilea semestru al acestui an, care va marca începutul unei relansări, considerând că acum "economia românească este la recuperare intensivă".

De asemenea, Comisia Europeană a apreciat încă din martie că estimarea guvernului de creştere economică de 1,3% este mai degrabă optimistă.

Şi analiştii agenţiei de rating Standard & Poor's anticipează că economia Romåniei va urca în acest an cu 0,8%, în principal datorită cererii externe.

"Estimăm o uşoară revenire a economiei în 2010, în principal datorită revenirii anticipate a cererii externe. În ceea ce priveşte cererea internă anticipăm că va rămâne la un nivel scăzut din cauza consumului şi investiţiilor reduse în contextul înăspririi condiţiilor de creditare şi consolidării fiscale planificate de Guvern", se arată într-un raport al S&P.

Totodată, analiştii agenţiei de rating apreciază că modelul de creştere economică din Romånia s-ar putea schimba spre unul bazat mai puţin pe expansiunea creditării, comparativ cu anii dinainte de izbucnirea crizei economice.

Pe de altă parte, Raiffeisen Bank îşi menţine prognoza de creştere economică de 1% pentru 2010, considerånd însă România rămâne dependentă de ceea ce se va întâmpla în economia zonei euro.

Pentru primul trimestru al anului, Raiffeisen estimează o scădere a economiei de -0,3 - -0,5% faţă de trimestrul patru din 2009 (date ajustate sezonier) şi de -3% - -3,5% faţă de primul trimestru din 2009.

ING a redus estimările privind evoluţia PIB-ului în primul trimestru al acestui an la -0,4%, faţă de ultimul trimestru din 2009. "Cifrele pe martie vor arăta probabil o îmbunătăţire semnificativă faţă de cele două luni anterioare din multe puncte de vedere, însă această ameliorare ar putea să nu fie suficientă pentru a compensa scăderile din primele două luni".

UniCredit Ţiriac are una dintre cele mai pesimiste prognoze privind creşterea economică din acest an, de 0,4%. "România va ieşi din recesiune în 2010, însă redresarea va fi marcată de deteriorarea condiţiilor sociale, care vor limita consumul, în timp ce reluarea investiţiilor va deveni vizibilă din a doua parte a anului."

Un semnal de alarmă nou a venit din zona sumelor în valută trimise de românii din străinătate, transferurile curente înregistrând în februarie un deficit lunar de 20 de milioane de euro, în locul excedentelor
substanţiale de altă dată.

Totodată, execuţia bugetară pe primele două luni a adus veşti proaste, scăderea veniturilor din TVA indicând o cerere internă redusă.

Analiştii ING consideră că atingerea ţintei trimestriale privind deficitul bugetar ar putea să fi fost obţinută numai prin întârzierea unor plăţi publice.

Derapajul fiscal rămâne unul dintre principalele riscuri pentru România, avånd în vedere rigiditatea cheltuielilor sociale şi scăderea veniturilor bugetare, pe fondul performanţei economice slabe, în
opinia analiştilor.

"Nu ştim ce se întâmplă în partea a doua anului. Mai aşteptăm date până să putem spune cu certitudine că va fi o evoluţie pozitivă a PIB în acest an. Acum, estimările indică o creştere între 0 şi 1%, dar incertitudinea aceasta în condiţiile de criză ne împiedică să estimăm o cifră exactă, pentru că oricum este foarte probabil să fie încălcată. Trimestrul întâi a infirmat vechile aşteptări că se va ieşi din criză. Totuşi, aşteptăm să publice Statistica datele oficiale", spune Lucian-Liviu Albu, doctor în economie.

Şi anul trecut semnele de încetinire rapidă a activităţii economice au determinat analiştii, dar şi instituţiile financiare internaţionale să-şi ajusteze în mod continuu prognozele.

BERD a remarcat într-un raport diferenţa izbitoare de peste 13 puncte procentuale între prognoza iniţială a FMI care vedea o creştere economică de 4,5% în Romånia în 2009, pentru ca în octombrie 2009 să estimeze o cădere de 8,5%. Un ecart comparabil a apărut şi între prognozele succesive ale BERD, de la plus 3% la minus 8%.

Economia românească a înregistrat anul trecut o scădere de 7,1%.