Veşti proaste. Un analist spune cât va fi, de fapt, deficitul bugetar în 2020

"Deficitul, deja dacă se atinge 4,4% în anul acesta, cum ne-a anunţat Ministerul de Finanţe, în anul viitor în cel mai bun caz va fi undeva peste 4%. Pentru că dacă lucrurile rămân cum sunt acum şi se aplică programul de majorări de pensii şi salarii, am văzut calcule care dădeau deficitul la 4,7%-4,8% din PIB. Cu toate măsurile pe care le va lua Ministerul Finanţelor de corectare a unor cheltuieli, de revizuire a bugetului prin sectorul public, prin ministere, poate să se apropie spre 4%, dar în niciun caz nu poate să facă altceva să scadă sub 4%", spune Dochia.

De menţionat că eliminarea supraaccizei la carburanţi, votată recent de Parlament, reprezintă circa 0,3% din PIB ca venituri bugetare. Pierderea acestor bani va face şi mai dificilă atingerea acelui deficit bugetar de "aproximativ" 3,5% pe care ministrul Finanţelor Florin Cîţu s-a angajat, în declaraţii publice cel puţin, să-l introducă în bugetul pe 2020. Acesta şi-ar fi asumat, după propriile declaraţii, o corecţie a cheltuielilor publice şi în faţa pieţelor financiare şi a organizaţiilor internaţionale, în tot acest timp declarând de asemenea că în domeniul creşterii pensiilor va fi respectată legislaţia în vigoare.

Totodată, taxa pe active bancare, singura care se duce în bugetul statului din taxele rămase în vigoare din rândul celor aplicate prin OUG114/2018, a adus în primul semestru al acestui an 378,8 milioane de lei ca venituri în buget, o sumă moderată. Şi aceasta ar urma să fie eliminată de către guvernul liberal în procesul de reparare a nedreptăţilor făcute de PSD în faţa mediului economic şi de afaceri.

Tăierile de taxe, care au caracterul de a stimula consumul, vin în contextul în care 2020 este un an electoral dublu, ceea ce înseamnă că partidul de guvernământ trebuie să dea bine în ochii alegătorilor, să-şi asigure o economie solidă, aflată în proces de decelerare, până la alegerile generale din decembrie 2020, precum şi să jongleze cu bună-voinţa pieţelor financiare, a agenţiilor de rating şi a Comisiei Europene. Aceasta din urmă are puterea de a crea un cartof fierbinte dacă Bucureştiul nu va fi destul de convingător în discuţiile privind procedura de deficit excesiv, iar măsurile de corecţie ce vor trebui angajate în buget în faţa Comisiei vor trebui să înscrie cheltuielile pe o anumită traiectorie de sustenabilitate.

De asemenea, o eventuală restructurare şi redimensionare a sectorului public, una din posibilităţile indicate de ministrul Finanţelor pentru reducerea cheltuielilor, este din start constrânsă de rundele de alegeri de anul următor.

În contextul necesităţii reaşezării fundamentelor bugetului pe criterii mai sustenabile, pe fondul unor cheltuieli viitoare pentru care nu există bani decât dacă vor fi împrumutaţi, noile tăieri de taxe şi impozite par de pe altă lume.