Veşti rele pentru românii cu credite în lei: Inflaţia este în creştere spre 3%. Dobânzile la lei din piaţă nu se vor mai reduce

Consiliul de adminstraţie al BNR a decis la cea de-a doua şedinţă de politică monetară din acest an să menţină dobânda-cheie la minimul istoric de 1,25%, în condiţiile creşterii inflaţiei anuale în jurul a 3% în primele luni ale acestui an, anunţă ZF.

Rata anuală a inflaţiei a crescut în ianuarie 2021 la 2,99 la sută, de la 2,06 la sută în decembrie 2020, şi la 3,16 la sută în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici şi ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotaţiei petrolului.

Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influenţele de sens opus venite de pe segmentele LFO şi produse din tutun, precum şi din decelerarea inflaţiei de bază.

“Noul scenariu relevă o modificare a perspectivei inflaţiei în raport cu proiecţia precedentă, în condiţiile în care traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflaţiei este revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe ultimul segment al orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecţie descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou şi să rămână uşor deasupra punctului central al ţintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviaţiei pozitive a PIB şi al creşterii ulterioare lente a acesteia”, a transmis BNR.

Boardul băncii central a decis să menţină şi dobânda pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 % pe an, precum şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Comunicatul integral al BNR:

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 martie 2021, a hotărât următoarele:
• menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an;
• menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Rata anuală a inflaţiei a crescut în ianuarie 2021 la 2,99 la sută, de la 2,06 la sută în decembrie 2020, şi la 3,16 la sută în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici şi ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotaţiei petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influenţele de sens opus venite de pe segmentele LFO şi produse din tutun, precum şi din decelerarea inflaţiei de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să descrească lent în acest interval, coborând în ianuarie şi rămânând în februarie la 3,1 la sută, de la 3,3 la sută în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaţioniste asociate evoluţiei preţurilor unor produse alimentare procesate, precum şi pe fondul influenţelor modeste ale deficitului de cerere agregată.

Dinamica componentei mai poartă încă amprenta presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând şi aşteptările inflaţioniste asociate, alături de influenţe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar şi din perturbări pe partea ofertei şi din costuri asociate pandemiei şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC în luna februarie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la sută, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a continuat să scadă până la 2,1 la sută, de la 2,3 la sută în luna decembrie.

Potrivit datelor statistice recente, activitatea economică a continuat să se redreseze într-un ritm deosebit de alert în trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat şi doar uşor încetinit în raport cu intervalul precedent –, reducându-şi declinul în termeni anuali la -1,4 la sută, de la -5,6 la sută în trimestrul III, în condiţiile unei creşteri trimestriale de 4,8 la sută, după majorarea cu 5,6 la sută din trimestrul anterior. Evoluţia face probabilă restrângerea mult peste aşteptări a deficitului de cerere agregată la finele anului 2020, implicând modificarea substanţială a perspectivei pe termen scurt şi mediu a poziţiei ciclice a economiei. În acelaşi timp, contracţia economică din anul 2020 s-a limitat la -3,9 la sută, iar în absenţa efectului specific al agriculturii – datorat condiţiilor meteorologice nefavorabile –, aceasta ar fi fost de -3,3 la sută, printre cele mai mici din Europa.

Redresarea s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de variaţia stocurilor – al cărei impact expansionist l-a compensat în bună măsură pe cel puternic contracţionist din trimestrul precedent –, un rol însemnat în impulsionarea absorbţiei interne l-a avut formarea brută de capital fix. Aceasta şi-a accelerat considerabil creşterea în termeni anuali, pe fondul dinamizării puternice a construcţiilor noi, inclusiv cu aportul investiţiilor publice şi al programelor guvernamentale. În acelaşi timp, consumul privat şi-a mărit doar marginal dinamica anuală negativă, în condiţiile în care reaccentuarea contracţiei cumpărărilor populaţiei – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei –, a fost contrabalansată aproape integral, ca impact, de creşterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.

Exportul net şi-a cvasi-dublat însă aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creşterii uşor mai vizibile a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, antrenând şi o reamplificare a deficitului balanţei comerciale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceste condiţii, dar şi ca urmare accentuării deteriorării balanţei veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent şi-a mărit avansul în termeni anuali, în pofida creşterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze ulterior reducerii ratei dobânzii de politică monetară din luna ianuarie 2021, resimţind însă mai târziu influenţe venite din amplificarea volatilităţii pe piaţa financiară internaţională – pe fondul aşteptărilor inflaţioniste şi al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, alături de cele decurgând din recentele evoluţii macroeconomice interne mult peste aşteptări relevate de datele statistice.

Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mersul pronunţat descendent până spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat uşor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, pentru ca în primele zile din martie să cunoască o vizibilă ajustare ascendentă, în contextul înăspririi condiţiilor lichidităţii. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au înregistrat noi scăderi consistente în ianuarie – până la un nou minim istoric în cazul maturităţii de 10 ani –, care s-au corectat însă parţial sau integral în a doua parte a lunii februarie. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul decembrie 2020 - ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.

Totodată, cursul de schimb leu/euro şi-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferenţialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o uşoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidenţiate în regiune.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a accentuat ascensiunea în luna decembrie 2020, până la 5,5 la sută, de la 4,6 la sută în noiembrie, în condiţiile creşterii la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă naţională, iar în ianuarie 2021 s-a diminuat uşor, la 5,1 la sută. Componenta în lei a continuat să şi accelereze creşterea în ambele luni, până la 8,8 la sută în ianuarie 2021, de la 8 la sută în noiembrie 2020, în contextul redresării activităţii economice, precum şi ca efect al programelor guvernamentale şi trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa în total urcând, astfel, în ianuarie la 69,6 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia martie 2021, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Noul scenariu relevă o modificare a perspectivei inflaţiei în raport cu proiecţia precedentă, în condiţiile în care traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflaţiei este revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe ultimul segment al orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecţie descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou şi să rămână uşor deasupra punctului central al ţintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviaţiei pozitive a PIB şi al creşterii ulterioare lente a acesteia.
Incertitudini şi riscuri mari la adresa noii perspective decurg însă din mersul pandemiei şi al măsurilor restrictive asociate – în condiţiile extinderii celui de-al treilea val pandemic inclusiv pe plan intern –, precum şi din dinamica vaccinării la scară mondială, dar mai ales la nivelul UE.

Alte surse majore de incertitudini şi riscuri sunt conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, alături de absorbţia fondurilor europene alocate României, dar şi evoluţiile de pe piaţa muncii, sub influenţa situaţiei sanitare şi a măsurilor de sprijin guvernamental.

Relevante sunt, însă, şi tendinţele sincronizate de creştere a cotaţiilor multor materii prime, precum şi amplificarea recentă a volatilităţii pe piaţa financiară internaţională, însoţită de creşterea generalizată a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, pe fondul aşteptărilor inflaţioniste ale investitorilor şi al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed.
În şedinţa de astăzi, 15 martie 2021, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei staţionare de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într o manieră de natură să susţină redresarea activităţii economice în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi publicat în data de 16 martie 2021, la ora 14:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 25 martie 2021, la ora 15:00.

Consiliul de administraţie al BNR a aprobat calendarul şedinţelor CA al BNR pe probleme de politică monetară. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 mai 2021.