Videoconferinţă Mediafax ”Dezvoltarea României”: Vom avea un deficit de 600 - 700 de mii de ingineri în 10 ani. România nu are destui profesori de informatică

Radu Gramatovici, prorector, Universitatea din Bucureşti în cadrul videoconferinţei MEDIAFAX ”Dezvoltarea României”:: Sărbătorim anii în care unul sau doi absolvenţi ai facultăţii de Informatică aleg să devină profesori.
Mihnea Costoiu, rector, Politehnică: Avem aproape 25.000 de oferte de locuri de muncă de la companii pentru 3.500 de absolvenţi.
Ştefan Pălărie, senator: 33% din elevii României termină un liceu de Informatică, dar o mare parte nu se specializează în IT.
Facultăţile de IT livrează anual 8.000 de absolvenţi, dar nevoia din piaţă este mult mai mare.

3931 afișări

Imaginea articolului Videoconferinţă Mediafax ”Dezvoltarea României”: Vom avea un deficit de 600 - 700 de mii de ingineri în 10 ani. România nu are destui profesori de informatică

Facultăţile care formează viitorii specialişti IT – cel mai bine plătiţi angajaţi de pe piaţa locală – au o concurenţă mare de candidaţi absolvenţi de bacalaureat, însă universităţile nu îi pot primi deoarce există un deficit foarte mare de profesori de informatică. Aceasta a fost una dintre concluziile panelului ”Soluţii pentru creşterea numărului de IT-şti” din cadrul videoconferinţei MEDIAFAX ”Dezvoltarea României. Goana după angajaţi mai educaţi”, organizată luni de MEDIAFAX în parteneriat cu companiile Ericsson şi Horváth.

”Nu avem suficient de mulţi profesori. Ne trebuie mult mai mulţi profesori. Încercăm să aducem alături de noi oameni din zona de business care să îi sprijine pe tinerii din universitatea noastră, în special în zona practică. Avem în acest moment cu 24.853 de locuri de muncă oferite absolvenţilor universităţii noastre în acest an, la o generaţie de 3.500 de absolvenţi. Această este realitatea concretă în momentul în care vorbim”, a explicat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

El a adăugat că România va avea nevoie de circa 600.000 -700.000 de ingineri în următorii 10 ani pe care nu îi poate produce cu cifrele de şcolarizare actuale din universităţile din România. În plus, a adăugat el, 200.000 de ingineri au părăsit România după 1989, iar nevoia de personal va pune presiune din ce în ce mai mare asupra universităţilor şi asupra economiei.

”Numărul de absolvenţi de informatică ai facultăţii noastre care rămân, care aleg ca profesie pe cea de profesor de informatică în învăţământul preuniversitar este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire. Anii în care avem 1-2 absolvenţi care rămân ca profesori de informatică în învăţământul preuniversitar reprezintă o sărbătoare. Deci atât de rău stăm din punctul acesta de vedere”, a spus Radu Gramatovici, prorector studenţi şi informatizare în cadrul Universităţii din Bucureşti. Anul acesta, aproape 5.000 de absolvenţi de bacalaureat s-au înscris la unul din locurile de la buget ale Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti, generând o concurenţă-record de 12 candidaţi pe loc.

”Avem nişte cifre care efectiv m-au şocat şi care arată că în zona învăţământului liceal, dacă discutăm despre absolvenţi de clase de informatică din liceu, o să descoperim că mai mult de 33% dintre elevii din învăţământul liceal termină clase de informatică. Acesta este un procent foarte mare. Ţi-ar veni să spui că atunci nu ar trebui să ai nici o problemă cu numărul de absolvenţi de informatică care ulterior ajung la Politehnică, Cibernetică şi ajung să lucreze destul de facil cu pregătire universitară în zona de programare.

Deci avem foarte mulţi absolvenţi de liceu informatică care termină şi cu o patalama de programator analist. Dar dacă te uiţi puţin mai aproape la lucruri o să descoperi, fascinat, că de fapt în clasele de informatică noi vom avea în viitor cei mai buni doctori, cei mai buni judecători, cei mai buni arhitecţi, cei mai buni avocaţi”, a spus Ştefan Pălărie, senator din partea USR Plus. Explicaţia pentru această situaţie este, spune el, aceea a unui factor cultural al ”gândirii obsesiv ierarhice”. ” Noi nu gândim filiere de formare profesională sau de educaţie.

Noi le gândim ierarhizat. Pentru noi în sistemul de învăţământ românesc informatică sau clasele de informatică din învăţământul liceal sunt de obicei cele mai bune clase. Şi atunci de obicei absolvenţii de informatică fac această specializare de informatică nu neapărat pentru a putea intră apoi in domeniul IT, ci mai degrabă pentru că acolo se face şcoală”, a mai spus Pălărie.

Absolvenţii de facultăţi cu profil IT&C au şansa să coordoneze din România proiecte globale, iar companiile recrutează candidaţi bine pregătiţi din punct de vedere tehnic, dar care să şi îşi dorească să evolueze.

”Platforma noastră globală cuprinde atât ingineri din zona de reţea cât şi ingineri de software, de IT, dezvoltatori, programatori, arhitecţi de soluţii şi integrare. Atunci când recrutăm, ne uităm atât la skilluri pe partea de operare şi gestionare baze de date, servere, limbaje de programare, dar şi la tot portofoliul de abilităţi din spectrul IT şi reţea. Ne uităm însă şi la o latura de comportament, umană. Este importantă nevoia de a evolua, de a creşte şi de a învaţa. Şi consider că punem la dispoziţie mediul necesar să se dezvolte în această direcţie. Abilităţile de adaptare, schimbare, mediul evoluează. Important este să avem şi deschiderea şi dorinţa de a învaţă şi de a evolua în această direcţie şi de a ne adapta”, a spus Loredana Buzea, Manager Departament IoT în cadrul Ericsson.

Pe de altă parte, potenţiala eliminare a facilităţii privind scutirea de impozit pe veniturile programatorilor ar putea crea probleme mari unei industrii care generează 7% din PIB cu 200.000 de angajaţi.

”Avem un deficit de 25.000 pe an, iar mult din lupta de recrutare se da în zona pachetelor salariale. Scoaterea acestei scutiri va afecta destul de mult creşterea costurilor în industrie şi sunt companii care se vor uită către alte pieţe. Au început deja să se uite către alte pieţe şi ni se pare interesant că inclusiv companii cu ADN românesc, companii româneşti încep să facă acest lucru, ele se uită către pieţe precum Ucraina sau Serbia pentru centre alternative”, a spus Ana Giurcă, fondatoarea platformei Loginro, comunitatea specialiştilor de tech, platformă care are şi un marketplace de joburi pentru românii IT-işti plecaţi în diaspora.

IT-ştii români lucrează deja pe mai multe proiecte, iar unii acceptă oferte de la companii din străinătate care nu au prezenţă pe piaţa din România, a explicat Romulus Badea, Tax Partner la Soter&Partners si vicepreşedinte al Camerei Consultanţilor Fiscali.

”Din discuţiile pe care le-am avut cu companiile internaţionale şi cu companiile locale din zona IT, sunt două tendinţe care se fac remarcate. Una că IT-ştii se îndreaptă către a lucra concomitent pe mai multe proiecte. Şi 2, apar ofertele de job din străinătate fără ca IT-iştii să plece, pentru că acum tehnologia permite work from home. Şi aceste două tendinţe duc spre creşterea plecărilor din zona de angajare şi îndreptarea către o formă înregistrată de operare, firmă sau PFA. Prin urmare, eliminarea facilităţii fiscale pentru angajaţi ar putea să aibă un efect contrar celui aşteptat de Ministerul Finanţelor, şi anume să scadă numărul de salariaţi din sistem şi implicit contribuţiile la bugetul de stat, atât la impozit cât şi la asigurări sociale”, a spus Romulus Badea.

Ce au mai declarat invitaţii panelului ”Soluţii pentru creşterea numărului de IT-şti” din cadrul videoconferinţei MEDIAFAX ”Dezvoltarea României. Goana după angajaţi mai educaţi”:

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria economic

Radu Gramatovici, prorector studenţi şi informatizare, Universitatea din Bucureşti

Exista o cerere foarte mare de specialisti IT peste tot la nivel mondial. Avem un numar relativ mic de absolventi in domeniul informatica si calculatoare, iar in ultimii ani am incercat constant sa raspundem la provocarile care vin din industrie si sa adaptam permanent oferta educationala la nevoile acesteia.

Am introdus noi limbaje de programare. Am introdus o serie de cursuri optionale printr-o colaborare foarte buna cu specialistii din industrie, dar cred ca, mai important de atat, am schimbat putin paradigma traditionala a invatamantului romanesc pe care l-am parcurs si eu cand eram elev, student, si anume ca mai intai inveti teoria si dupa aceea daca ai timp mai inveti si practica. Am transformat-o incercand sa realizam un echilibru mai bun intre teorie si practica.

Fara a renunta la criterii de calitate si la criteriul stiintific care sta la baza domeniului, am incercat sa aducem un echilibru din acest punct de vedere si absolventii nostri sa iasa din facultate cu un profil cat mai complet si echilibrat. Nu in ultimul rand, am schimbat aproape complet oferta de specializare la master pentru ca licenta pe sistemul Bologna ofera doar un nivel de pregatire de baza, fundamental, iar specializarile pe directiile moderne de specializare se realizeaza la master.

Din punctul de vedere al invatamantului superior copiii vin catre domeniul informaticii. Dovada si concurenta foarte mare care exista la admitere in facultatile de profil. Limitarea este la nivelul facultatilor si ea vine in primul rand din numarul insuficient de profesori care sa poata sustine o crestere a numarului de studenti si implicit de absolventi. Iar numarul insuficient de profesori are la baza, evident, atractivitatea mica a meseriei de profesor, chiar si in invatamantul superior, dar si competitia pe piata muncii inegala cu pozitiile de specialist IT in industrie care sunt platite mult mai bine decat cele de profesor de informatica.

Un al doilea motiv este faptul ca ramanem incremeniti in invatamantul stiu eu, axat doar pe parcursul traditional al invatamantului tertiar, adica licenta master doctorat si nu reusim sa ne dezvoltam. Aici nu ma refer in particular la universitati pentru ca nu stiu daca este rolul universitatilor sa se dezvolte in acea directie pe zona unui invatamant profesional adaptat nevoilor din industria IT. Pentru ca nu toate pozitiile din industria IT necesita o calificare inalta. Dar aici, desigur, discutia este cine anume sa isi asume acest rol in societate. Ar putea sa o faca si universitatile, dar fara a si diminua de a produce excelenta si cercetarea, care nu este intotdeauna necesara in industria IT, pentru ca are nevoie de foarte multi specialisti.

Facultatile pregatesc absolventi de nivel inalt si pe termen lung. Si aici iarasi este o industrie, cum va evolua piata muncii in industria IT in 10 ani de acum incolo, tinand cont de tendinta de automatizare care se manifesta peste tot in industrie si care la un moment dat va patrunde si in dezvoltarea de software. Momentul in care e posibil sa nu mai fie nevoie de specialisti de nivel scazut sau de nivel mediu si sa fie nevoie doar de specialisti de nivel inalt in zona creativitatii, care se estimeaza ca nu va fi afectata de tendinta de automatizare din industrie. Deci discutia este mai lunga dar motivul imediat si principal este acela al lipsei profesorilor de informatica, de ingineri, profesori ingineri de calculatoare si asa mai departe.

Profesorii de informatica nu sunt scutiti de impozitul pe venit, asa cum sunt programatorii. Ideea aceasta s-a vehiculat de a lungul timpului dar nu a avut prea multe sanse de succes pentru ca invatamantul, spre deosebire de industrie, nu este productiv. As vrea sa dau si eu un numar relativ la profesorii de informatica din preuniversitar, in sensul in care numarul de absolventi de informatica ai facultatii noastre care raman, deci aleg ca profesie pe cea de profesor de informatica in invatamantul preuniversitar este sublim dar lipseste cu desavarsire. Deci anii in care avem 1-2 absolventi care raman ca profesori de informatica in invatamantul preuniversitar reprezinta o sarbatoare. Altfel, nimic. Deci atat de rau stam din punctul acesta de vedere.

In privinta renuntarii la scutirea de impozit pentru specialistii din industrie, adica nu credeti ca daca noi ca profesori nu beneficiem de o astfel de reducere de impozit, vrem sa moara si capra vecinului sau am avut vreodata o problema din acest punct de vedere cu faptul ca cei care lucreaza in domeniul acesta au beneficiat de aceasta scutire de impozit. Eu cred cu tarie ca a fost binevenita. Dar in privinta unei eventuale renuntari, eu nu m-as hazarda sa dau un verdict. Cred ca fara o simulare economica serioasa a impactului nimeni nu poate sa dea un verdict in momentul de fata. Altfel riscam sa pierdem mult mai mult pe termen lung decat castigam pe termen scurt. S-a mai spus mai devreme. Si sa pierdem un avantaj competitional, totusi povara salariala in Romania este mai mare decat in alte tari. Pandemia a dezvoltat foarte multe oportunitatea de a lucra de departe.

Deci noi vom putea pierde in perioada urmatoare angajati din domeniul IT din Romania nu doar prin plecarea in strainatate, ci pur si simplu prin mutarea in jobului in strainatate. Pot sa ramana sa traiasca in Romania si sa lucreze pentru companie din afara. Riscul este in crestere si nicidecum in scadere din acest punct de vedere. Si atunci, v-am spus, cred ca o decizie pripita nu este bine venita.

Si asa cum spunea si Mihnea Costoiu mai devreme, cred ca ar trebui dezvoltata prin incurajarea suplimentara a companiilor de IT care investesc in cercetare, care investesc in proprietate intelectuala, in produse. Adica cumva daca am putea vorbi despre o slabiciune a Industriei IT din Romania este ca se bazeaza in continuare foarte mult pe lohn, pe realizarea unor proiecte in outsourcing, primite din afara, care au nucleul de gandire si de proiectare in afara si la noi este doar executia, implementarea, mentenanta, deci chestiuni care oricand pot fi mutate in alta parte, unde sa spunem costurile sunt mai mici. La ora actuala furnizam un echilibru foarte bun intre cost si calitate in aceasta piata si orice masura care ar bulversa acest echilibru ar putea sa ne faca sa pierdem foarte mult.

Loredana Buzea, Manager Departament IoT, Ericsson

Sunt absolventa a Facultatii de Telecomunicatii din cadrul Univeristatii Politehnica din Bucuresti. Am intrat in echipa Ericsson in 2007, sunt mai bine de 14 ani de cand fac parte din aceasta echipa frumoasa si momentan sunt manager pentru departamentul de IoT. Asta inseamna ca operam o platforma globala de IOT, internetul lucrurilor, cum este cunoscut, cu o echipa frumoasa si talentata, atat IT cat si ingineri de retea, pentru operatorii nostri globali, prin parteneri. Vorbim de furnizori de telecomunicatii, peste 35 la nivel global, in peste 100 de tari cu peste 7500 de companii care beneficiaza de serviciile din portofoliul nostru, fie din industria auto, fie din utilitati, fie din transport si logistica, fie din fabricare industriala. Ca si parcurs profesional, am intrat ca inginer in aceasta companie si am crescut si am evoluat in diverse functii, care presupun atat managementul de oameni, cat si managementul de proiecte sau dezvoltare de business. In Ericsson crestem si formam specialisti, nu doar avem specialisti.

Prin urmare, oferim programe de training si dezvoltare, plus asociem colegilor nostri care sunt poate mai putin experimentati un coleg mai experimentat de la care poate sa invete. Avem platforme globale de invatare si proiecte attractive, cu un sens, cu un impact atat pentru societate cat si pentru mediu sau pentru sanatate. Si aici ne uitam la industrii care au scenarii care deservesc poate, de exemplu, batranii in aceste situatii, cum ar fi pad-urile pentru cei batrani pentru a ramane conectati cu familiile in perioada aceasta de pandemie.

Sau echipamente de micromobilitate care cumva redefinesc modul in care calatorim, cum ne miscam astazi. Si oferim managementul de conectivitate, atat a solutiei cat si a dispozitivului. Sau masini conectate inteligente de cafea pe care le gestionam de la distanta. Le facem mentenanta, suport, partea de plati digitale si multe alte lucruri interesante. Prin urmare am gasit in Ericsson un mediu atractiv, interesant si fac parte din el si astazi, dupa 14 ani.

Platforma globala a Ericsson cuprinde atat ingineri din zona de retea cat si ingineri de software, de IT, dezvoltatori, programatori, arhitecti de solutii si integrare. Atunci cand recrutam, ne uitam atat la skilluri pe partea de operare si gestionare baze de date, servere, limbaje de programare, dar si la tot portofoliul de skilluri din spectrul IT si retea. Ne uitam insa si la o latura de comportament, umana, pentru ca a fost adusa in discutie. Este importanta nevoia de a evolua, de a creste si de a invata. Si consider ca punem la dispozitie mediul necesar sa se dezvolte in aceasta directie. Abilitatile de adaptare, schimbare, mediul evolueaza, asa cum a si fost mentionat anterior. Important este sa avem si deschiderea si dorinta de a invata si de a evolua in aceasta directie. Si a ne adapta, cred ca acesta este cuvantul.

Proiectele din cadrul companiei sunt variate. Oferim o complexitate, as putea spune, a proiectelor si a tipurilor de tehnologii pe care le avem. Operam atat in retele 5G, cu tehnologii de tip machine learning, inteligenta artificiala, care sustin solutiile inovatoare, menite sa ne dea scenarii noi privind calitatea vietii sau cu impact pentru mediu, pentru planeta. Prin urmare, noii angajati pot gasi in mediul Ericsson proiecte atractive, care au un scop si un impact.

Pot vedea cazuri concrete si pot fi parte din echipe globale care colaboreaza atat de la dezvoltarea produsului, crearea de scenarii noi, pana la implementarea si operarea lui ulterioara in productie. Suntem implicati cu echipele din Romania atat in zona de operare cat si in zona de dezvoltare si Inginerie prin profilele pe care le avem. Mediul este complex, dinamic si intr o continua evolutia. Prin urmare sunt foarte multe lucruri interesante pe care poti sa le gaseasca aici, dincolo de ecosistemul tehnologic si varietatea partenerilor.

As vrea sa va imaginati o lume in care conectivitatea, pentru ca eu lucrez in domeniul conectivitatii si conectivitatea sta la baza IoT, sa va imaginati o lume in care conectivitatea nelimitata ofera posibilitatile nelimitate. Si 5G, si IOT deschid noi oportunitati de digitalizare la nivelul intreprinderilor si creeaza noi modele de business si oportunitati. Deci trebuie sa ne pregatim atat pentru prezent cat si pentru viitor, iar in acest context tehnologia 5G stimuleaza inovatia si mediul in care lucram devine din ce in ce mai interesant si captivant.

Mihnea Costoiu, rector, Universitatea Politehnica din Bucureşti

Nu avem suficient de multi profesori. Ne trebuie mult mai multi profesori. Incercam sa aducem alaturi de noi oameni din zona de business care sa ii sprijine pe tinerii din universitatea noastra, in special in zona practica. Dar o componenta extrem de importanta pe care noi o dezvoltam in fiecare an, adica o actualizam este aceea ca incercam in fiecare an sa aducem noi perspective studentilor, noi programe, cursuri si foarte multe aplicatii pe care le preluam din zona de business. Evident ca este o presiune extraordinara asupra universitatii. Evident ca aceasta presiune este crescuta an de an.

In fiecare luni dimineata am noile date din universitate. Suntem in acest moment cu 24.853 de locuri de munca oferite absolventilor universitatii noastre in acest an, o generatie de 3500 de absolventi. Aceasta este realitatea concreta in momentul in care vorbim. Azi dimineata (luni, 26 octombrie 2021- n.red.) la ora 8 si jumatate am avut acestea date pentru saptamana trecuta. Evident, este o presiune extraordinara si nu doar pe IT-isti, nu doar pe absolventi de automatica, electronica. Este o presiune extraordinara, societatea are nevoie de ingineri dar in acelasi timp societatea trebuie sa inteleaga ca trebuie sa faca pasi pentru a avea nevoie de ingineri.

Daca cifrele pe care le avem sunt corecte, si indraznesc sa spun ca sunt corecte in sensul in care am discutat cu foarte multe persoane si organizatii in ultima perioada, Romania are nevoie de circa 600.000 -700.000 de ingineri in urmatorii 10 ani pe care nu ii poate produce in acest moment in felul in care arata universitatile din Romania. Efectiv nu putem sa ii producem in conditiile in care, repet aceste cifre pentru cei care nu m-au auzit, 200.000 de ingineri au parasit Romania dupa 1989. Si aproximativ 20.000 de medici ca sa intelegem dimensiunea, un ordin de marime.

Presiunea asupra universitatilor si asupra economiei romanesti va creste iar societatea, decidentii din toate sferele trebuie sa inteleaga acest lucru. Nu avem cum sa producem ceea ce ni se cere; peste o ora am o intalnire cu o inca mare companie de IT care mi-a si depus oferta sa spunem asa. Vrea 1200 de absolventi maine daca se poate. Ceea ce, evident, nu se poate. Deci presiunea este enorma si noi toti trebuie sa intelegem ca trebuie sa fie un efort comun al acestei tari, in conditiile in care am plecat pe acest drum al informatizarii.

In anii 1999, 2000, 2001, prezentam guvernelor la vremea respectiva situatia din invatamantul romanesc, situatia absolventilor invatamantului romanesc de IT si aratam ca la Politehnica in 1999 au ramas in tara 7 oameni, in 2000 11 oameni. Asta a fost dimensiunea si atunci am propus guvernului scutirea de impozite pentru IT-isti, aratand ca toti acesti oameni nu se duc la cules capsuni in Marea Britanie, ci se duceau atunci sa isi faca meseria in Irlanda si in SUA. Si atunci am zis: hai sa dezvoltam aceasta industrie in Romania si utiati-va ca dupa atatia ani am reusit dupa trei ani de munca in doua Guverne diferite s-a aprobat scutirea de care a plecat de aici de la Politehnica, scuzati-mi lipsa de modestie, de la mine, si acum avem o industrie bazata pe doua dimensiuni, pe doi piloni. Un tratament fiscal aplicat constant, aceasta reducere, si a doua componenta, o resursa umana oferita de universitatile din Romania de foarte buna calitate.

In legatura cu eventuala eliminare a scutirii de impozit pe veniturile IT-ştilor, cred ca trebuie pus in balanta ce ofera industria IT in Romania, adica aproape 7% din PIB şi ce ar castiga Guvernul din asta.

Exista o atractie foarte mare a companiilor IT din SUA, India, Japonia etc. pentru Romania. Majoritatea companiilor cel putin care vin in zona noastra ajung la Politehnica in primul drum astfel incat se poata sa isi asigura resursa umana. Deci o atractabilitate a firmelor catre Romania cu toate consecintele care decurg de aici. Decizia pe care guvernul a adoptat-o in 2003 si a fost mentinuta de toate guvernele pana in acest moment si-a dovedit viabilitatea si forta de a atrage in Romania oameni, companii, capital si asa mai departe. Parerea mea este ca inainte de a afirma fara sa vreau sa il contrazic foarte tare deocamdata pe domnul ministru este sa punem in balanta celedoua elemente. Si nu doar ce obtinem la bugetul anul acesta, ci si ce se poate pierde in timp eliminand facilitatea.

Cea mai mare problema este in invatamantul preuniversitar si se simte acest lucru. Avem o problema majora in invatamantul preuniversitar si exista, incerc sa fiu diplomat, exista o lipsa de finantare transpartinica majora, o lipsa de finantare in primul rand a profesorilor si cateva marote pe care le-am fluturat, de tipul ”fara masteratul didactic nu se poate”. Dupa parerea mea, am dat un exemplu ca sa fie concret, este necesar, dar nu este un element fara de care nu se poate. Ar fi mult mai important sa reusim sa facem finantarea profesorilor foarte bine, sa cream mecanisme prin care sa isi poata recastige respectul in societate, dupa care sa impunem sau in acelasi timp sa impunem standarde de calitate. Atata timp cat noi alergam in Bucuresti, repet, in Bucuresti, dupa cadrele didactice, ce pretentii mai avem sa gasim in alte zone?

Acestea sunt cifrele. 200.000 de ingineri au parasit Romania dupa 1989. Si va mai dau o singura cifra care spune foarte mult. In acest moment dupa analizele pe care forumul investitorilor straini ni le-au pus la dispozitie, Romania isi poate creste PIB-ul printr-o minune: in doi sau trei ani isi poate creste PIB-ul cu 5 pana la 7 la suta daca in Romania apar macar 50-60.000 de ingineri. Brusc inseamna daca apar in doi ani de zile.

Ana Giurcă, fondator, Loginro

Domnul Costoiu vorbeste de 200.000 de ingineri plecati in ultimii 30-40 de ani. Analiza noastra initiala a plecat de la evaluarea numarului de oameni care au legatura cu dezvoltarea de software, si suntem intr o zona de 40.000 de oameni care au parasit Romania in ultimii 20 de ani. Datele ne spun ca undeva la 56% dintre acestia iau in considerare in sa se intoarca in Romania sau chiar au luat decizia de a se intoarce in Romania, ceea ce este o veste extrem de buna, motiv pentru care a aparut Loginro, care a plecat de fapt de la o nevoie evidenta de a acoperi lipsa de talent din industrie si nevoia aceasta de talent si am construit aceasta initiativa astfel incat sa le facilitam celor care iau in considerare intoarcerea sa le facilitam intoarcerea cel putin din punct de vedere al joburilor.

Nu imi dau seama cum, in general motivele pentru care ei se intorc sunt motive emotionale. In acelasi timp, pe langa motivele emotionale, decizia de intoarcere vine si pe un fond al faptului ca in industrie a crescut complexitatea joburilor si in momentul de fata pot sa isi faca meseria in Romania versus acum 20 sau 30 de ani, cand plecau poate pentru ca nu existau suficiente oportunitati. Salariile din IT din Romania s-au apropiat destul de mult de anumite zone vestice si cel putin din punct de vedere al carierei acestia se pot intoarce mai relaxati.

Acum este o discutie destul de complexa legata de cum putem convinge mai multi sa vina. Cred ca trebuie sa participe mai multe sisteme care sa functioneze astfel incat ei sa decida in mod masiv sa imi faca acest pas, dar deocamdata ne concentram macar pe cei 50% care isi doresc intoarcerea, adica aproximativ 20.000 de oameni, ceea ce este absolut incredibil. Aproape ca acoperim gapul de talent in IT pe un an de zile daca reusim sa exploram aceasta tendinta de a se intoarce.

Legat de posibilitatea scutirii de impozit pe veniturile IT-ştilor, sunt unele companii care nu mai depind de aceasta scutire, cred ca undeva la trei din zece companii poate ca nu vor fi atat de afectate. Altfel, restul industriei va fi destul de afectata si si in conditiile acestei scutiri costurile salariale cresc de la un an la altul. Va imaginati, daca avem un deficit de 25.000 pe an, mult din lupta de recrutare se da in zona pachetelor salariale. Scoaterea acestei scutiri va afecta destul de mult cresterea costurilor in industrie si sunt companii care se vor uita catre alte piete. Au inceput deja sa se uite catre alte piete si ni se par interesante inclusiv companii cu ADN romanesc, companii romanesti incep sa faca acest lucru, sa se uite catre piete precum Ucraina sau Serbia pentru centre alternative.

Romulus Badea, Tax Partner la Soter&Partners si vicepreşedinte al camerei consultantilor fiscali

Eliminarea scutirii de impozit pe veniturile programatorilor este o discutie complexa si sunt doua aspecte pe care si antevorbitorii mei le au subliniat. Noi avem in acest moment a doua cea mai mare populatie de specialisti din IT din Europa Centrala, 200.000. Acum ca sa pastram acest loc fruntas trebuie sa ne concentram pe doua directii. Una este, evident, a invatamantului, si s-a discutat foarte mult despre invatamantul universitar. Dar ar trebui sa ne uitam si la invatamantul preuniversitar.

Si aici toata lumea a discutat despre aspectul financiar, care in mod clar este important. Cred ca mai este un aspect cel putin la fel de important, si anume respectul pe care societatea noastra il arata dascalilor, profesorilor. Citeam pe net ca singurele persoane care nu trebuie sa se plece in fata imparatului Japoniei sunt dascalii. Sau in Finlanda ca atunci cand intra un dascal intr-o incapere, toata lumea, inclusiv presedintele Nokia poate sa fie, se ridica in picioare. Nu sunt informatii verificate dar imi place sa cred ca sunt adevarate.

Cred ca in societatea noastra acest respect nu mai este atat de vizibil. Mai este si partea financiara, pentru ca toata lumea a observat ca nu mai avem profesori in stiinta, fizica informatica si asa mai departe, si motivul este foarte simplu. Facturi de platit. Si atunci trebuie sa se indrepte catre domenii care sa le recompenseze cunostintele dobandite. Celalalt aspect care ne va ajuta sa ramanem, sa atragem un numar de specialisti sa ramana in Romania este evident ceea ce le ofera mediul de afaceri. Si aici discutam atat de ceea ce le ofera companiile cat si ceea ce face statul pentru ei. Din punct de vedere al necesitatii acestei facilitati fiscale este o discutie lunga. Insa daca ne uitam la planul National de Redresare si Rezilienta, PNRR, vom vedea ca acolo se mentioneaza ca trebuie facuta o analiza in vederea sustinerii cresterii economice.

Am vazut infomratii venite de la Ministerul Finantelor care arata ca prin eliminarea facilitatii facilitatii pentru specialistii IT, constructori si cercetatori s-ar aduce la bugetul de stat 600 de milioane de euro. Informatia nu este relevanta in sine prin aceasta valoare. Trebuie vazut ce se intampla in cele doua industrii pentru ca daca ne uitam de exemplu la constructori, care au aproape 500.000 de angajati care beneficiaza de scutiri, domeniul constructiilor trece printr o perioada foarte grea datorita cresterii pretului materialelor de constructie, a lucrarilor contractate cu pret fix. Si daca Guvernul vine peste ei si cu eliminarea facilitatilor fiscale, s-ar putea sa ingroape tot domeniul, toata industria. Pe de alta parte in IT avem un lucru care functioneaza. Este un sistem care functioneaza, care aduce aproape 7% din PIB, cu tinta catre 10% ce ne dorim, evident, sa functioneze in continuare.

Cred ca ar trebui ca reprezentantii mediului de afaceri, ANIS de exemplu, sa vina catre Guvern cu o analiza proprie asupra consecintelor eliminarii aceste facilitati. Isi pot permite companiile din IT sa isi scada marja de profit cauzate de eliminare a acestei subventii? Este in clar ca angajatorii vor prelua, sunt sigur, in cel putin 99% din cazuri vor prelua eliminarea scutirii de impozit si in final pentru companie aceasta reprezinta un fel de subventie pentru micsorarea costurilor. Isi vor permite scaderea marjei? Vor mai ramane competitivi pe pietele externe? Va mai fi in Romania o tinta pentru investitiile straine din acest domeniu? Va mai fi atractiva? Acestea sunt informatii pe care angajatorii din domeniul trebuie sa le ofera guvernului.

Din discutiile pe care le-am avut cu companiile internationale si cu companiile locale din zona IT, sunt doua tendinte care se fac remarcate. Una ca IT-stii se indreapta catre a lucra concomitent pe mai multe proiecte. Si 2, cum au spus si antevorbitorii, apar ofertele de job din strainatate fara ca IT-istii sa plece, pentru ca acum tehnologia permite work from home. Si aceste doua tendinte duc spre cresterea plecarilor din zona de angajare si indreptarea catre o forma inregistrata de operare, firma sau PFA. Prin urmare, eliminarea facilitatii fiscale pentru angajati ar putea sa aiba un efect contrar celui asteptat de Ministerul Finantelor, si anume sa scada numarul de salariati din sistem si implicit contributiile la bugetul de stat, atat la impozit cat si la asigurari sociale.

Ştefan Pălărie, senator USR PLUS

Nu vreau sa fiu scandalos, dar am avut o interventie in plenul Senatului recent, pe marginea acestei coperti de manual. Nu stiu daca se vede foarte bine. Este un manual de informatica de clasa a noua pe care l-am cumparat acum cateva saptamani de la libraria Eminescu. Am fost personal acolo si am cumparat un manual de informatica auzind povestea acestui manual. La prima vedere este socant. Discutam despre o coperta a unei carti care ar trebui sa ne pregateasca tinerii nostri catre inteligenta artificiala, aplicatii in Cloud si in viitor, dar avem pe coperta, o coperta neschimbata, o discheta de 3,5 inci, 1,44 MB si un monitor cu tub catodic. Acum paradoxul este ca manualul in sine in interiorul lui este foarte bun. Este unul dintre cele mai apreciate manuale pe zona de algoritmica de clasa a 9-a, dar apropo de forma si fond avem o prima bucatica de discutie pe care ar trebui sa o avem toti, mediul de afaceri, sectorul public, societatea civila.

A doua discutie tot in domeniul acesta, este o chestiune de numere pe care as vrea sa mai insist putin in zona de invatamant preuniversitar. S-a discutat despre invatamant preuniversitar dar o zona de cifre care pe mine efectiv m-au socat arata ca in zona invatamantului liceal daca discutam despre absolventi de clasa de informatica din liceu, o sa descoperim, pentru mine a fost soc, ca mai mult de 33% dintre elevii din invatamantul liceal termina clase de informatica. Acesta este un procent foarte mare.

Ti-ar veni sa spui ca atunci nu ar trebui sa ai nici o problema cu numarul de absolventi de informatica care ulterior ajung la Politehnica, Cibernetica si ajung sa lucreze destul de facil cu pregatire universitara in zona de programare. Deci avem foarte multi absolventi de liceu informatica care termina si cu o patalama de programator analist. Dar daca te uiti putin mai aproape la lucruri o sa descoperi, fascinat, ca de fapt clasele de informatica in care de bine de rau mai reusim sa directionam sau sa avem profesori buni de informatica care predau folosind aceste manuale, dar o sa descoperim ca de fapt din randul claselor de informatica noi vom avea in viitor cei mai buni doctori, cei mai buni judecatori, cei mai buni arhitecti, cei mai buni avocati. De ce? Pentru ca aici discutam si despre un factor cultural in Romania care merita spus. Si anume ca avem un pacat al gandirii obsesiv ierarhice.

Noi nu gandim filiere de formare profesionala sau de educatie. Noi le gandim ierarhizat. Pentru noi in sistemul de invatamant romanesc informatica sau clasele de informatica din invatamantul liceal sunt de obicei cele mai bune clase. Nu doar discuti despre o curricula in care sunt mai multe ore de informatica, dar de obicei sunt clasele A,B, A,B,C, depinde de numarul de clase paralele, unde sunt si cantonati sau adusi cei mai buni profesori pe toate materiile. Si atunci de obicei absolventii de informatica fac aceasta specializare de informatica nu neaparat pentru a putea intra apoi in domeniul IT, ci mai degraba pentru ca acolo se face scoala. Si aici as vrea sa dinamitez daca pot cumva acest concept.

Avem aceasta problema sistemica si este mostenita de zeci de ani, caci noi gandim filierele vertical, ierarhic, si nu ca posibilitati. Nu mai deschid subiectul ca avem o mare problema pe zona de orientare vocationala. La noi invatamantul teoretic, vocational si apoi tehnologic sunt pe o scara verticala, nu in una de optiuni de invatare. Acum sigur, cred ca mai mult s-a vorbit despre probleme si despre solutii si intrebarea ta era catre in zona de solutii, o sa spun ca exista solutii, dar nu sunt peste noapte. Intamplarea a facut ca in aceasta vara sa pot sa calatoresc in Estonia si sa stau de vorba cu cei de acolo, inclusiv au in centru de informare foarte bun, apropo de care este secretul succesului, miracolul, ce se petrece in spatele acestui fenomen estonian, o tara campioana mondiala la nivel de digitalizare a serviciilor, a serviciilor guvernului fata de cetateni, introducerea cetateniei electronice pentru estonieni, pentru cetateni straini, posibilitatea de a-ti deschide o firma in Estonia in cateva minute, chiar si daca esti in afara tarii.

Deci au niste povesti de succes fenomenale. Si ei au povestit despre faptul ca cumva pe metoda, daca vreti, a Finlandei si a altor tari nordice, ei au avut aceasta incapatanare ca pe zona de digitalizare sa implementeze de la cele mai mici varste in curricula scolara cursuri de robotica, cursuri de programare, cursuri de algoritm si fara sa stie efectiv incotro va duce acest lucru au lansat si apoi au scalat programe in care profesorii erau pregatiti. Sa nu uitam ca si Estonia este o tara de sub cortina de fier, a pornit cam din acelasi loc din care am pornit si noi, insa au dat aceasta flexibilitate mult mai mare si au incurajat profesorii si scolile sa inoveze in aceste zone. Iar introducerea roboticii si a orelor de programare inca din gimnaziu ei au facut o de prin partea a doua a anilor 90. Deci foarte foarte timpuriu.

Intrebarea este ce putem face noi din Parlament. Sigur, in Parlament pot fi facute cateva legi, desi cu totii asteptam cumva sa vedem dincolo de finalizarea crizei guvernamentale de moment cum se va aseza transpunerea in legsilatie din spatele viziunii Romania educata intr-un cadru legislativ nou. Mai mult decat atat, este chiar unul dintre angajamentele asumate in relatia cu Uniunea Europeana pe zona de PNRR.

Deci daca noi nu vom livra si reformele, inclusiv aceasta reforma de exemplu pe zona de management si guvernanta in scolara, noi nu vom putea sa avem si banii care se duca la investitii in laboratoare, compasuri si asa mai departe. Dar din punctul meu de vedere, si nu vreau sa sune ca si cum as arunca pisica, eu cred ca pe zona activa, pe zona rapida de intrare mai degraba solutiile sunt in zona de Executiv. Si inca o data, nu se vor intampla lucruri peste noapte. Noi avem probleme sistemice, ca pierdem foarte multi elevi in sistemul de invatamant preuniversitar prin abandon scolar sau prin faptul ca vedem la clasa a opta sau apoi la clasa a 12a ca ei nu pot sa treaca examenele nationale in care ar trebui sa dea tocmai proba maturitatii lor.

Deci avem de lucrat pe foarte multe filiere, dar pe zona executiva care inseamna implementarea la nivel national in parteneriat cu mediul privat, in parteneriat cu societatea civila a unor programe nationale de scara foarte mare pentru incurajarea elevilor sa studieze de exemplu in cazul acesta programare si algoritmi, asta se poate face. Sigur, este multa munca, ai nevoie de resurse, ai nevoie poate de, de ce nu, de un departament intreg care sa se ocupe de o astfel de directie din cadrul Ministerului Educatiei, dar acela este punctul din care trebuie sa fie construite lucrurile. As mai adauga cu toata sinceritatea brutala de care sunt dispus in acest moment, spuneam ca in momentul de fata cred ca Ministerul Educatiei are cel mai mic departament de IT din tot Guvernul.

Cred ca sunt trei sau patru persoane care se ocupa de IT-ul acestui minister urias. De ce? Pentru ca pana acum din pacate a fost preferata paradigma achizitiilor publice de servicii, au fost cumparate servicii de baze de date, servicii de administrare, servicii de raportare in loc sa existe o coloana vertebrala puternica a Ministerului, cu specialisti, de asemenea, iar ajungem la acel subiect, bine platiti, care sa poata sa gestioneze un volum urias de date din sistemul de invatamant preuniversitar si universitar, ca ar trebui sa fie interconectate tocmai ca sa poti sa faci politici publice mai bune, pornind de la realitati pe care sa le verifici in sistem.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: videoconferinta mediafax,; educatie,; dezvoltarea romaniei mediafax,; profesori,; universitatea bucuresti,; mihnea costoiu,; politehnica,; it,; tineri,; elevi,; bacalaureat,; facultati it

Citește pe alephnews.ro: Fostul general al Ucrainei a declarat că „al treilea război mondial a început oficial”

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Citește și: În SUA, fără viză. România şi încă trei ţări ar putea intra în programul Visa Waiver

Citește și: Videoconferinţă MEDIAFAX „Dezvoltarea României”: Orice creştere a bugetului Educaţiei trebuie însoţită de o eficientizare a cheltuirii banilor. S-au cumpărat laptopuri care zac în şcoli pentru că elevii aveau deja tablete de la primării

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.