Viitorul sporturilor de iarnă şi a staţiunilor de iarnă este în mare pericol. Schiul este în pericol să redevină un sport doar al bogaţilor odată cu dispariţia zăpezii naturale din majoritatea staţiunilor

Din Pirinei până în Alpi şi Carpaţi sezonul de iarnă şi sporturi de iarnă de la an la an vin tot mai târziu, iar acest lucru are un impact semnificativ pentru economiile locale.
Până şi în nordul Europei acest lucru se face simţit. centrul Suediei. Aici sezonul de patinaj pe gheaţă exterioară începea în 1988 la 4 noiembrie; anul acesta, predicţia este 4 decembrie.

3881 afișări

Imaginea articolului Viitorul sporturilor de iarnă şi a staţiunilor de iarnă este în mare pericol. Schiul este în pericol să redevină un sport doar al bogaţilor odată cu dispariţia zăpezii naturale din majoritatea staţiunilor

Peste tot în Europa se trag semnale de alarmă cu privire la starea sporturilor de iarnă şi sunt predicţii subre pentru viitor. În Franţa, staţiunile de schi Alpe du Grand Serre şi Grand Puy au anunţat că nu îşi vor deschide porţile în sezonul de iarnă următor, adăugându-se astfel la un număr în creştere: 180 începând cu anii 1970, potrivit geografului Pierre Alexandre Metral de la Universitatea Grenoble.

Închiderea staţiunii Alpe du Grand Serre a fost pusă pe seama lipsei de fonduri pentru a deveni o destinaţie pe tot parcursul anului, pe măsură ce sezonul de zăpadă se micşorează, în timp ce Grand Puy îşi închide pârtiile din cauza lipsei de ninsori regulate, ceea ce duce la o scădere a numărului de vizitatori şi la o pierdere anuală de sute de mii de euro, potrivit primăriei locale.

Tiparul declinului este acum bine stabilit: pe măsură ce liniile de zăpadă şi gheţarii se retrag, staţiunile de nivel inferior sunt forţate să ia decizii economice dificile şi multe dintre ele renunţă la activitate. În Sierra Guadarrama din Spania, buldozerele au intrat în Club Alpino, deschis la sfârşitul anilor 1940 şi care acum nu mai are zăpadă în mod regulat, relatează The Guardian.

Şi în România se simte efectele. În România, pârtiile existente nu sunt gândite să reziste căldurii. Multe au orientare sudică, ceea ce împiedică stratul de zăpadă să se formeze şi îi grăbesc deteriorarea odată cu prima căldură. Pârtiile cu orientare sudică sunt mai predispuse şi la formarea gheţii.

„Cred că stratul de zăpadă, şi cu el pârtiile, le vom găsi anii viitori din ce în ce mai sus”, explica pentru Europa Liberă dr. Adrian Tişcovschi, directorul departamentului de meteorologie al Facultăţii de Geografie din Bucureşti.

Situaţia se repetă în întreaga lume: un studiu recent a estimat că, din cele 21 de locaţii care au găzduit Jocurile Olimpice de Iarnă din trecut, doar una ar putea reuşi până la sfârşitul secolului (Sapporo). Beijingul din 2022 s-a desfăşurat complet pe zăpadă artificială.

Evaluarea lui Johan Eliasch, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Schi şi Snowboard, este că industria schiului se confruntă cu o criză existenţială.

Richard Sinclair, CEO la Sno, unul dintre cei mai mari furnizori de vacanţe la schi din Marea Britanie, este de acord şi consideră că vulnerabilitatea staţiunilor mai mici, de nivel inferior, are un efect asupra clienţilor. „Cererea este pentru „siguranţa zăpezii”, ceea ce înseamnă mai multă cerere pentru staţiunile de altitudine mai mare, cum ar fi Valle Thorens şi anumite ţări, în special SUA şi Canada.”

Îngrijorarea lui Sinclair este că un proces de democratizare a schiului, care a început în anii 1980, ar putea fi acum inversat. „Nu vreau să văd cum schiul devine din nou apanajul celor bogaţi”.

Unii analişti cred că aici există speranţă. Consultantul german în domeniul sporturilor de iarnă, Karl-Christoph Schrahe, subliniază inovaţiile recente, cum ar fi utilizarea utilajelor de fabricare a zăpezii pentru a recupera căldura pierdută şi chiar pentru a crea electricitate. „Fluxul de apă din conductele care alimentează tunul de zăpadă este inversat într-o turbină”.

Aceste tunuri de zăpadă sunt acum o caracteristică a tuturor staţiunilor mari din Europa şi reprezintă singura modalitate prin care unele locuri aflate la altitudini mai mici pot supravieţui. Schrahe a lucrat la un studiu în zona de schi germană Sauerland. Cu o altitudine maximă de 843 de metri, aceasta ar trebui să fie o zonă de schi în pragul colapsului. În schimb, aceasta prosperă.

Raţionamentul economic din spatele fabricării de zăpadă a fost acceptat şi în Slovenia. „Funcţionează”, spune Matej Kandare, director al Asociaţiei slovene pentru activităţi în aer liber. „Noi calculăm că fiecare euro cheltuit generează şase euro în economie”.

Dar ţara a luat şi măsuri mai ample. „Investim în activităţile de vară: gastronomie, ciclism şi drumeţii. Cu veniturile generate de activităţile de vară şi de cele de iarnă combinate, credem că cele 11 mari centre de schi ale noastre vor supravieţui.”

Nu toată lumea este convinsă. Un raport al Legambiente, grupul ecologist italian, subliniază că 90% din staţiunile italiene depind în prezent de un sistem vast, greoi şi costisitor de producere a zăpezii artificiale, care nu va face faţă creşterii temperaturilor. „Nu este o practică durabilă”, spune copreşedintele Vanda Bonardo. „Este nocivă pentru mediu şi o risipă de bani publici. Este timpul să ne gândim la un nou model de turism de iarnă.”

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria economic

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: iarna,; schi,; statiuni,; bogati,; zapada,; viitor,; europa

Citește pe alephnews.ro: Primarul Londrei susține că Trump l-a atacat în mod repetat referitor la etnia şi religia sa

Citește pe www.zf.ro: Piaţa muncii dă în clocot: Încă un domeniu a fost cucerit de inteligenţa artificială

Citește pe www.zf.ro: Black Friday sparge toate recordurile. Sute de milioane de lei până la această oră

Citește și: Boeing dă afară peste 17.000 de persoane, după pierderi grave în urma scandalurilor succesive

Citește și: România a intrat în rândul ţărilor cu venituri ridicate şi stă la aceeaşi masă cu Franţa şi cu Germania

Citește și: Cele mai ingenioase accesorii aflate pe piaţa auto. Dacia surprinde cu YouClip

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.