Vizitatorii târgulului de turism vor pachete în străinătate, reduceri şi preţuri sub 500 euro

"Faptul că vizitatorii nu se interesează la târgul ăsta de România se explică prin faptul că românul are impresia că îşi cunoaşte ţara. De aceea nu sunt adeptul conceptului de promovare a turismului românesc în România", a afirmat Dragoş Anastasiu, preşedintele grupului Eurolines.

Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, spune că românii nu caută vacanţe în ţară tocmai din cauza lipsei de promovare a destinaţiilor interne.

"România ca destinaţie turistică pentru români nu are brand. Rugăm Ministerul Turismului să mai bage nişte bani pentru promovare pe piaţa internă", a arătat Burcea, potrivit căruia doar una din zece persoane care vizitează standul companiei este interesată de vacanţe în România.

Dincolo de cererea mică pentru piaţa internă, cei care caută astfel de pachete pleacă nemulţumiţi de la târg.

Un doctor în economie, de 48 de ani, se arată neplăcut surprins de oferta săracă de vacanţe interne.

"Delta, un puct unic de atracţie al turismului românesc, nu este prezentă la târg şi nu este promovată nici măcar la standul Ministerului Turismului. Apoi, lipsesc cu desăvârşire pachetele destinate vânătorilor şi pescarilor", a spus el.

Nici Portik Csaba, proprietarul hotelului Lacu Roşu, nu simte la târg vreun interes special al turiştilor români pentru piaţa internă.

"În ceea ce ne priveşte fluctuaţia de turişti nu s-a schimbat cu nimic faţă de anul trecut. Cei care şi-au revenit cu banii se duc în străinătate, iar cei care îşi făceau vacanţele în ţară, persoane cu venituri mai mici, încă resimt efectele crizei economice", crede Csaba.

El a explicat şi că românul care face turism intern îşi rezervă vacanţa cu o săptămână, maxim o lună înainte, spre deosebire de străini, care ştiu unde pleacă în concediu cu cel puţin o jumătate de an înainte.

Istvan Horvath, proprietarul agenţiei de turism Imola Tours din Ungaria, crede că târgul este bine organizat, că sunt prezente agenţiile importante, sunt mulţi vizitatori, însă evenimentul nu este un "festival" al turismului românesc.

"Ar trebui să fie prezente toate regiunile ţării, toate porturile, toate vestigiile culturale, muntele, agroturismul, pârtiile de ski, ca să le prezinţi turiştilor. Aici suntem doar agenţii de turism care valorifică majoritar destinaţiile externe. Aici nu e reprezentată România, ci agenţiile româneşti care vând programe externe", afirmă Horvath.

El adaugă că dacă la târgul de la Budapesta România a avut un stand de 180 de metri pătraţi, unde au fost prezenţi aproape 100 de turoperatori, la târgul de la Bucureşti abia dacă sunt prezente câteva agenţii din străinătate.

Potrivit lui Ciprian Enea, consultant la firma Best Tourism, românii care pleacă în vacanţe în străinătate se împart în patru categorii. Cei care vor să aloce 350-650 de euro pe pachet ocupă 63-64% din numărul total, pe locul doi situându-se, cu un procentaj de 20%, persoanele dispuse să cheltuiască pe o vacanţă între 650 şi 1.000 de euro. Există şi o categorie de turişti (15%) care aleg autocarul şi care nu sunt dispuşi să aloce pe o vacanţă mai mult de 350 de euro, dar şi 1-2% gata să plătească pentru un concediu mai mult de 1.000 de euro.

Alin Burcea spune că peste 80% din pachetele căutate pentru chartere sunt de tip "early booking", adică vacanţe în străinătate pe care turistul le poate obţine la un preţ redus dacă le plăteşte cu mult în avans.

"Oamenii care vin la târg caută pachete early booking, nu aruncă cu banii, ci se uită la ei. În 2008 am vândut prin early booking 3% din volumul total, iar acum cred că o să vând 20%. Se schimbă comportamentul de vacanţă şi deja românii nu mai merg în concediu doar în cele trei luni din sezon, ci pleacă începând din aprilie şi până la sfârşitul lui octombrie. Charterele nu mai sunt doar în iunie-august, ci din aprilie până în septembrie. Se remarcă o creştere puternică a lunii mai şi, ca trend, există o mică scădere la chartere între 15 iunie şi 20 august. Se schimbă puţin graficul", a afirmat el.

Un pensionar de 86 de ani din Bucureşti, care a lucrat în domeniul proiectării, caută la târg o vacanţă pentru acest an în sudul Spaniei, după ce în anii trecuţi a vizitat nordul acestei ţări.

"Sunt pensionar, dar mai lucrez încă la 86 de ani, şi am mers de două ori pe an în vacanţe în afara ţării. Ultima vacanţă am făcut-o anul trecut în Grecia, în Halkidiki, iar penultima în Antalya, Turcia", a spus el.

Un economist în vârstă de 30 de ani, a venit la târg încercând să găsească o ofertă "ieftină şi bună" în străinătate, la un preţ de maxim 500 de euro. El spune că în februarie a vizitat Ungaria, iar pentru luna iunie îşi propune o vacanţă în Corfu, Grecia.

Printre vizitatori sunt şi persoane care caută pachete mai scumpe, precum un director de evenimente la o companie, în vârstă de 38 de ani. Turista şi-a propus ca în acest an să plece într-o destinaţie exotică şi este mulţumită că a găsit câteva astfel de sejururi la preţuri de 1.000-1.200 de euro.

"Merg în concedii în străinătate de 3-4 ori pe an. În ţară merg în general la sfârşit de săptămână", a afirmat ea.

Ca ofertă, însă, şi ca top al preferinţelor, târgul nu aduce nimic nou, cele mai căutate destinaţii rămânând Grecia, Bulgaria şi Turcia. Cu toate acestea, organizatorii spun că numărul vizitatorilor este semnificativ mai mare decât la ediţia de anul trecut şi se gândesc ca de anul viitor să extindă suprafaţa expoziţiei cu încă un etaj din Palatul Parlamentului.

Târgul reuneşte peste 120 de expozanţi.

Turoperatorii oferă la târg oferte care pot ajunge până la 30%.

Material de Liviu Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro.