Volatilitatea rublei creşte, pe fondul tensiunilor cu Ucraina şi riscurilor de sancţiuni

Analiştii se aşteptau ca rubla să îşi revină în 2021, după ce a scăzut cu 16% anul trecut din cauza pandemiei şi reducerii preţului petrolului.

Dar chiar dacă economia în revenire a determinat Ministerul Economiei să îşi ajusteze proiecţiile de creştere la 3,8% săptămâna trecută, iar companiile s-au grăbit să profite de boom pentru a vinde acţiuni, rubla a sugerat vulnerabilitatea macroeconomică a Moscovei la relaţiile tensionate cu vestul.

„Geopolitica este ceea ce mişcă piaţa valutară în acest moment - îngrijorarea cu privire la sancţiuni mai dure din partea SUA, pentru care au existat motive mai mult decât suficiente în ultimele câteva săptămâni", a spus Sofia Donets, economist pentru Rusia şi CSI la Renaissance Capital.

Timothy Ash, strateg şef la BlueBay Asset Management, confirmă: „Este clar că în prezent îngrijorările legate de geopolitică sunt cele care afectează rubla”.

Un semn despre cât de sensibilă este rubla la potenţialele schimbări diplomatice, moneda a câştigat teren marţi, după o convorbire telefonică între preşedintele american Biden şi omologul său rus, Putin. Casa Albă a declarat că Biden şi-a exprimat „îngrijorările cu privire la concentrarea bruscă de militari ruşi în Crimeea ocupată şi la graniţele Ucrainei şi a solicitat Rusiei să detensioneze situaţia”.

Preocupările recente au pătruns şi pe piaţa obligaţiunilor suverane din Rusia, o ţintă probabilă pentru sancţiunile SUA care urmează să fie anunţate ca răspuns la atacul cibernetic SolarWinds, la presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale din 2020 şi otrăvirea şi reţinerea lui Alexei Navalnîi.

Ash a spus că fundamentele macroeconomice ale Rusiei, inclusiv un surplus de cont curent şi beneficii din creşterea preţului petrolului, motive care stau la baza recomandărilor frecvente din partea băncilor de investiţii pentru cumpărarea de active locale.