Volkswagen nu este singurul producător auto care a măsluit testele de emisii poluante, de-a lungul timpului

Volkswagen nu este primul producător auto care a făcut acest lucru şi nici nu este la prima abatere.

General Motors, Ford Moror şi American Honda Motor au fost obligate să plătească amenzi semnificative şi au luat măsuri în trecut pentru a rezolva deficienţele descoperite de autorităţi.

Unele cazuri au rezultat din interpretarea diferită a reglementărilor sau din lacunele existente în legislaţie, care au fost ulterior eliminate.

Politica deliberată a VW de a trişa la testele de măsurare a noxelor va avea probabil ca rezultat plata unor amenzi drastice, iar acordurile din trecut oferă o imagine despre instrumentele de care dispun Agenţia pentru Protecţia Mediului din Statele Unite şi Departamentul de Justiţie.

În 1974, Volkswagen a acceptat plata a 120.000 de dolari pentru închiderea acuzaţiilor Agenţiei, că grupul german nu a dezvăluit existenţa a două dispozitive care modificau controlul emisiilor la 25.000 de modele ale VW din 1973, potrivit unei informaţii relatate de Wall Street Journal şi a unui comunicat al Agenţiei de Mediu.

În cadrul acordului, VW nu a recunoscut vreo ilegalitate. Dispozitivele erau doi senzori de detectare a temperaturii, care dezactivau o parte din sistemele de control al emisiilor.

În 1995, General Motors a acceptat plata a aproape 45 de milioane de dolari pentru închiderea acuzaţiilor din partea autorităţilor guvernamentale, că a montat în mod ilegal dispozitive care modificau controlul emisiilor la circa 470.000 de automobile Cadillac, efectul fiind creşterea poluării, a anunţat la acea dată Departamentul de Justiţie.

Costurile totale suportate de GM au constat dintr-o amendă de 11 milioane de dolari, alocare a 8,75 de milioane de dolari pentru proiecte de combatere a poluării şi 25 de milioane de dolari pentru rechemarea şi remedierea deficienţelor vehiculelor. Aceasta a fost prima rechemare impusă de justiţia SUA din motive de mediu.

În perioada 1991-1995, GM a instalat un cip pe automobilele Cadillac cu ajutorul căruia motoarele de 4,9 litri funcţionau cu o turaţie mai mare la ralanti, printr-un consum mai ridicat de carburant, în timpul funcţionării instalaţiei de climatizare, pentru a evita o problemă de oprire a motorului. Din acest motiv emisiile de monoxid de carbon erau mai ridicate.

În 1998, American Honda şi Ford au acceptat fiecare plata mai multor milioane de dolari pentru cazuri legate de instalarea unor dispozitive care modificau nivelul noxelor.

Agenţia de Mediu a acuzat Honda că a dezactivat o parte din computerul de board care detecta emisiile motoarelor la 1,6 milioane de automobile Accord, Civic, Prelude, Odyssey şi Acura, fabricate în 1996 şi 1997 şi Civic din 1995, fără să informeze instituţia atunci când a depus cerere pentru certificare.

Sistemul monitoriza nivelul emisiilor în timpul deplasării vehiculelor.

Honda s-a angajat pentru închiderea cazului să prelungească garanţia pentru emisiile maşinilor la 14 ani sau 150.000 de mile, plus alte măsuri, rezultând costuri de cel puţin 250 de milioane de dolari. Compania a mai acceptat plata unor amenzi de 12,6 milioane de dolari şi alte 4,5 milioane de dolari pentru proiecte de reducere a poluării.

Ford a cheltuit 7,8 milioane de dolari după ce Agenţia de Mediu a acuzat producătorul auto că a instalat un dispozitiv care să înşele sistemul de control al emisiilor pe 60.000 de vehicule van Econoline din 1997. Software-ul reducea consumul de carburant dar creştea nivelul emisiilor de oxid de nitrogen peste nivelul admis de legislaţia americană.

Grupul Ford a acceptat eliminarea softului printr-o campanie de rechemări care a costat 1,3 milioane de dolari, precum şi plata unei amenzi de 2,5 milioane de dolari, cumpărarea de certificate pentru emisii de oxid de nitrogen în valoare de 2,5 milioane de dolari şi alocarea de 1,5 milioane de dolari pentru proiecte de combatere a poluării.