Vreme: Proiectul de lege privind comunicaţiile nu conţine prevederi neconstituţionale

"Proiectul a fost discutat cu Ministerul Justiţiei, care a eliminat acele prevederi care au condus, în 2009, la declararea Legii 298/2008 privind reţinerea datelor ca fiind neconstituţională", a spus Vreme.

Întrebat care sunt diferenţele dintre Legea 298/2008 şi proiectul de lege privind reţinerea datelor, Vreme a evitat să le prezinte.

"Ministerul avea deja pregătit proiectul de lege atunci când Comisia Europeană a trimis, în 16 iunie, scrisoarea prin care a fost declanşată împotriva autorităţilor române o nouă acţiune de punere în întârziere a Directivei 2006/24/CE", a spus Vreme.

El a adăugat că România a întârziat transpunerea în legislaţia locală a prevederilor Directivei 2006/24/CE pentru că la nivelul Uniunii Europene există opinii diferite privind acest act normativ european.

"Şi în Germania şi alte state membre ale Uniunii Europene legile locale care au transpus directiva au fost declarate neconstituţionale", a spus ministrul.

Ministerul Comunicaţiilor a publicat, vineri, pe site-ul instituţiei, un proiect de lege care obligă operatorii telecom să stocheze, pentru şase luni, anumite date privind apelurile telefonice, SMS şi email-uri, care vor putea fi transmise organelor judiciare sau de siguranţă naţională.

Prin acest demers, ministerul încearcă să evite continuarea procedurii de infringement declanşate de UE, prin transmiterea de către CE a unui aviz motivat.

Datele vor permite urmărirea şi identificarea sursei şi destinaţiei unei comunicări, a datei, orei şi duratei acesteia, precum şi tipul de comunicare, al echipamentului şi locaţiei acestuia şi vor putea fi transmise organelor judiciare sau cu atribuţii de siguranţă şi securitate naţională, la cererea acestora, "de îndată, dar nu mai mult de 48 de ore" (de la solicitarea acestora, n.r.), se arată într-un proiect de act nomrativ elaborat de ministerul de resort şi dat joi publicităţii.

"Prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală şi cele din legile speciale în materie", se precizează în document.

Iniţiativa Ministerului Comunicaţiilor are la bază Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii şi de modificare a Directivei 2002/58/CE, adoptată în martie 2006.

Directiva prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 şi 24 de luni, sub rezerva condiţiilor prevăzute de directivă şi a avut ca termen limită de transpunere în legislaţia naţională data de 15 septembrie 2007.

Autorităţile române nu au reuşit să respecte termenul limită de transpunere a directivei. Astfel, Comisia Europeană a trimis României, în 27 noiembrie 2007, o scrisoare privind declanşarea primei faze a procedurii de încălcare a acquis-ului comunitar, iar la 23 septembrie 2008 un aviz motivat prin care cerea România să ia măsurile necesare de conformare cu acquis-ul comunitar.

"Urmare a acestei aviz motivat, Parlamentul a adoptat Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Ulterior, în octombrie 2009, Curtea Constituţională a României a constatat, prin Decizia 1258, că dispoziţiile Legii 298/2008 sunt neconstituţionale, legea fiind abrogată.

Mai multe asociaţii şi ONG-uri au solicitat Avocatului Poporului ca, în calitatea sa de instituţie independentă, menită să protejeze cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor administraţiei publice, să sesizeze Curtea Constituţională privind legea respectivă.

Comisia Europeană a declanşat împotriva autorităţilor române o nouă acţiune de punere în întârziere, prin transmiterea unei scrisori în data de 16 iunie a acestui an, prin care solicită transmiterea măsurilor naţionale privind transpunerea directivei în cauză, în termen de două luni de la data primirii adresei.

"În consecinţă, pentru a evita intrarea în cea de-a doua fază a procedurii de infringement (avizul motivat) este necesară adoptarea unui nou proiect de lege care să asigure o dublă condiţionalitate: de o parte, transpunerea şi implementarea directivei la nivel naţional şi, de cealaltă parte, conformitatea cu prevederile deciziei Curţii Constituţionale din România 1.258 din 8 octombrie 2009", se arată în expunerea de motive a proiectului.

Observaţiile şi propunerile la proiectul de lege pot fi transmise în termen de 30 de zile de la data publicării pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor.

Potrivit documentului, furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia de a asigura, pe cheltuială proprie, crearea şi administrarea unor baze de date în format electronic, în vederea reţinerii anumitor categorii de date privind apelurile telefonice, mesajale scrise şi email-urile.

"Datele se reţin timp de 6 luni de la momentul efectuării comunicării. Cheltuielile legate de crearea şi administrarea bazelor de date sunt deductibile fiscal", se precizează în proiectul de act normativ.

Operatorii telecom au obligaţia ca, la solicitarea organelor judiciare sau a organelor cu atribuţii de siguranţă şi securitate naţională, în baza autorizaţiilor emise potrivit legii, să transmită acestora de îndată, dar nu mai mult de 48 de ore, datele reţinute potrivit prezentei legi, fiind aplicabile dispoziţiile din Codul de procedură penală şi cele din legile speciale în materie.

"În cazul în care nu este posibilă transmiterea în 48 de ore a informaţiilor solicitate furnizorii sunt obligaţi ca, în acest termen, să anunţe solicitantul cu privire la motivul depăşirii termenului şi, în orice caz, să transmită informaţiile solicitate în cel mult 5 zile de la primirea iniţială a autorizării sau solicitării", se mai spune în proiect.

Conform documentului, interceptarea şi reţinerea conţinutului comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice sunt interzise, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală şi cele din legile speciale în materie.

"La sfârşitul perioadei de reţinere, toate datele reţinute exclusiv în temeiul prezentei legi, cu excepţia datelor conservate conform legii, puse la dispoziţia autorităţilor competente, potrivit legii, trebuie să fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil", se mai spune în document.

Lista furnizorilor de servicii sau reţele de comunicaţii electronice autorizaţi numără 1.655 societăţi, conform datelor Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Cei mai mari operatori sunt Orange România, Vodafone România, Cosmote România, Romtelecom, UPC România şi RCS&RDS.