WSJ: Acordul Eurogrupului este "un moment de unitate" în criza pandemiei, dar este doar o pauză în disputele din cadrul UE

"Miniştrii europeni de Finanţe au depăşit disensiuni profunde pentru a reuşi să adopte un set de măsuri în valoare de 500 de miliarde de euro, în scopul atenuării impactului crizei coronavirusului asupra economiei fragile. Dar conflictul mai amplu, pe tema împărţirii costurilor crizei medicale, a fost amânat", comentează publicaţia The Wall Street Journal, într-un editorial intitulat "Miniştrii de Finanţe din UE au convenit asupra unui fond pentru amortizarea impactului coronavirusului / Acordul conferă o anumită unitate după o dispută dură între statele membre UE".

"Acordul de joi seară oferă un moment de unitate în ceea ce a fost o dispută aprinsă între statele membre ale Uniunii Europene referitor la reacţia faţă de o criză ce afectează unele ţări care încă încearcă să îşi revină după criza financiară de acum un deceniu. Miniştrii de Finanţe petrecuseră peste 15 ore marţi în efortul de a ajunge la un acord, însă fără succes", subliniază editorialistul WSJ Laurence Norman.

"Planul conţine propuneri îndrăzneţe şi ambiţioase care ar fi fost de neimaginat în urmă cu doar câteva săptămâni. Ne amintim cu toţii de reacţia la criza financiară de acum un deceniu, când Europa a făcut prea puţin şi prea târziu. De data aceasta, este altfel", a declarat Mario Centeno, ministrul de Finanţe al Portugaliei şi preşedintele Eurogrupului.

"Însă acordul oferă doar un armistiţiu temporar între statele afectate dur, inclusiv Italia şi Spania, şi ţări nordice mai bogate, precum Germania şi Olanda, asupra posibilităţii ca cele 19 state membre ale zonei euro să ofere obligaţiuni comune pentru suportarea datoriilor suverane pentru finanţarea eforturilor de relansare după criză", subliniază WSJ.

În următoarele luni, planul ar urma să le ofere firmelor lichidităţi suplimentare, va ajuta guvernele să finanţeze programe pentru locuri de muncă şi va furniza linii de creditare, prin condiţionalităţi minime, proiectul fiind adresat ţărilor europene care au dificultăţi în accesul pe pieţele financiare.

Însă statele sudice afirmă că acordarea imediată de garanţii pentru emiterea de obligaţiuni în sensul mutualizării datoriilor este esenţială pentru a le permite să aloce fondurile necesare în cazul crizei coronavirusului. În lipsa acestei promisiuni, guvernele ţărilor afectate grav ar putea limita măsurile de stimulare necesare acum, pentru a evita amplificarea nivelurilor datoriilor suverane şi o nouă criză a datoriilor suverane, în contextul în care Uniunea Europeană vrea relansarea economică.

Liderii UE le oferiseră miniştrilor de Finanţe două săptămâni pentru a formula noile propuneri, termenul expirând joi. O reuniune prin teleconferinţă este programată săptămâna viitoare, pentru aprobarea recomandărilor.

În cadrul acordului, statele membre vor putea beneficia de linii preventive de creditare prin fondul de asistenţă financiară (Mecanismul European de Stabilitate) în valoare de cel puţin 2% din PIB-ul ţării, un total de 240 de miliarde de euro disponibile pentru creditare.

În plus, miniştrii de Finanţe au aprobat şi un program care suplimentează cu până la 200 de miliarde de euro creditarea acordată companiilor europene, prin garanţii de 25 de miliarde oferite de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI). De asemenea, a fost adoptat un program pentru susţinerea locurilor de muncă în valoare de 100 de miliarde de euro.

Miniştrii de Finanţe din zona euro s-au angajat să creeze şi un fond amplu de relansare economică. Nu există detalii despre sursele de finanţare, amploarea şi momentul constituirii acestui instrument.

"Acest pachet de măsuri va ajuta ţările aflate în nevoie pe termen scurt, construind şi economii rezistente pe termen lung. Este un semnal puternic şi sensibil privind solidaritatea europeană", a declarat Wopke Hoekstra, ministrul olandez de Finanţe.

Carsten Brzeski, economist-şef la ING responsabil de Macroeconomie în zona euro şi pe plan global, apreciază că, date fiind disensiunile, fondul de relansare "nu va apărea curând". "Acest pachet de măsuri menţine întrebarea dacă ţările vor fi mulţumite. Cum se întâmplă frecvent în procesul decizional din zona euro, sunt făcuţi mici paşi istorici spre o mai mare integrare, dar mulţi ar argumenta că este insuficient", subliniază Carsten Brzeski.