WSJ: România este puţin vulnerabilă la creşterea cotaţiei petrolului

Astfel, România se află pe poziţia a noua în funcţie de contribuţia importurilor de energie la formarea PIB, iar în privinţa eficienţei energetice ocupă o poziţie medie, rspectiv locul 19.

Analiştii iau de regulă în considerare, în astfel de studii, mai mulţi indicatori, între care şi contribuţia importurilor la PIB.

Dar dependenţa unei ţări de importurile de energie este doar o parte a ecuaţiei. Cealaltă este eficenţa în conversiei energiei în PIB, se arată în analiza postată pe blogul WSJ.

Ţările analizate includ toate economiile dezvoltate importante, majoritatea din Europa, excluzând fosta Uniune Sovietică, plus state emergente precum China, Brazilia, Rusia şi India.

Cele mai puţin eficiente în privinţa conversiei energiei în producţie naţională sunt ţările cu climă rece.

Islanda, spre exemplu, care îşi acoperă necesarul energetic în proporţie de 80% din resurse proprii, este ineficientă, iar în 2009 a folosit aproape 21.000 de unităţi termale britanice (BTU) pentru fiecare dolar din PIB. Trebuie ţinut totuşi cont de faptul că ţara are numai 300.000 de locuitori, iar energia produsă este nepoluantă.

Rusia, spre exemplu, foloseşte 14.500 de BTU pentru un dolar din PIB. Statul produce de circa patru ori mai mult petrol decât consumă, dar ineficienţa economiei reprezintă un cost.

Canada, care se confruntă cu probleme de climă similare, are o eficienţă energetică cu 20% mai ridicată decât Rusia, iar Norvegia cu 40%,

Statele Unite nu sunt un model de eficienţă energetică, dar reuşesc totuşi să folosească jumătate din energia pentru pbţinerea unui dolar din PIB, comparativ cu Rusia.

Ineficiente din acest punct de vedere sunt China, Coreea de Sud şi Bulgaria.

Ţările cu climă mai caldă precum Grecia, Portugalia, Italia şi Spania au o eficienţă energetică mai mare, iar între statele cu industrie dezvoltată se descurcă bine Germania şi Danemarca.

Statele cu cel mai redus consum de energie pentru un dolar din PIB au fost în 2009 Marea Britanie şi Irlanda, posibil pentru că economiile lor sunt puternic orientate către servicii.

Corelarea dependenţei de importurile de energie cu consumul de energie pentru fiecare dolar din PIB a dus la un clasament al vulnerabilităţii în care Coreea de Sud este cel mai prost plasată, urmată de Belgia, Luxemburg şi Bulgaria.

Ţările cu industrii energetice dezvoltate, dar cu importuri nete, precum România, Marea Britanie, China, Brazilia şi Statele Unite se descurcă mai bine.

Cele mai bine plasate sunt Norvegia, Rusia şi Australia.

Wall Street Journal a folosit în această analiză datele Administraţiei americane pentru Informaţii în Domeniul Energiei.