XTB România: Recesiunea bate la uşă. Ce spun analiştii despre investiţiile pe termen scurt, mediu şi lung

„În general, diversificarea este văzută drept modalitatea optimă de a diminua riscurile într-o perioadă incertă. În condiţiile în care inflaţia depăşeşte parametrii doriţi, în timp ce dobânzile cresc şi profitabilitatea unor companii tinde să scadă, inevitabil apar episoade de volatilitate”, avertizează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

„Aceasta implică nevoia de a proteja portofoliul diversificat, printr-o acoperire, fie şi parţială, cu poziţii de tip vânzare în lipsă sau cu aşa-numitele „inverse ETFs” care fluctuează invers faţă de un anumit indice. Companiile mici şi dinamice, orientate pe creştere, tind să aibă de suferit pe termen scurt, dar pot rămâne în atenţia celor cu perspective îndelungate”, este de părere Claudiu Cazacu.

„Invazia Ucrainei de către Rusia a generat, pe de o parte, un şoc asupra preţurilor hidrocarburilor, iar pe de altă parte, o aversiune puternică la risc, evoluţii care indică scăderea cererii şi un mediu cu inflaţie ridicată. În aceste condiţii o abordare prudentă este diversificarea. Pe ţări, valute şi active”, susţine şi Adrian Codîrlaşu, Vicepreşedinte CFA România.

„Ţările sunt expuse diferit la această situaţie. De exemplu Statele Unite, Canada, Australia, Japonia sunt mai puţin expuse decât ţările Uniunii Europene. Activele, de asemenea, reacţionează diferit. Companiile pot transfera mai departe creşterea preţurilor materiilor prime, inregistrând venituri substanţiale, ceea ce favorizează acţiunile, în timp ce obligaţiunile pierd din valoare, în contextul creşterii ratelor de dobândă. Valutele au performanţe diferite, în contextul atât al ratelor de dobândă care evoluează diferit, cât şi a ratelor diferite de inflaţie. De exemplu, dolarul american este pe un trend de apreciere, cauzat atât de majorarea diferenţialului dintre ratele de dobândă în favoarea dolarului, cât şi de ratele superioare de creştere a economiei americane”, consideră Adrian Codîrlaşu, Vicepreşedinte CFA România.

Laurenţiu Mihai, antreprenor, subliniază că „este destul de greu să te protejezi de inflaţie atunci când ea trece de două cifre, însă nu este imposibil. Prioritar este să nu rămâi prea mult cu cash în bancă pentru că acesta se devalorizează pe zi ce trece. Fiecare instrument de investiţie pe care doreşti să-l alegi trebuie analizat cu multă atenţie, trecut prin filtrul tipologiei de investitor şi ulterior investit.”

„Eu sunt adeptul investiţiilor pe termen lung şi pentru acest lucru aleg mereu investiţiile cât mai diversificate într-un portofoliu care să conţină atât acţiuni, în special în sectoare de interes crescut precum energie sau tehnologie, cât şi titluri de stat şi aur, care mereu au avut creşteri pe perioada inflaţionistă. Pe lângă aceste metode, aleg să direcţionez un procent de 3-5% din portofoliul total către metode mai riscante, dar cu potenţial, precum monedele digitale, arată Laurenţiu Mihai, fondatorul Laurentiumihai.ro.

Aurul, utilităţile, farma şi bunurile de consum

Dr.Cristiana Tudor, CFA, precizează că „aurul a fost perceput de-a lungul timpului a fi un depozit de valoare în perioadele economice dificile, deoarece performanţa sa nu este legată de cea a pieţelor bursiere. Astfel, metalele preţioase în general şi aurul în particular sunt considerate active refugiu, deoarece valoarea lor tinde să se aprecieze atunci când preţurile acţiunilor scad. Nu în ultimul rând, în principal investiţia în aur este considerată şi o acoperire eficientă împotriva inflaţiei. în plus, experienţa empirică a arătat că investiţiile în metale preţioase reduc volatilitatea portofoliului pe termen lung. Şi în perioada recesionară cauzată de pandemia de Covid-19, aurul şi-a îndeplinit rolul tradiţional de acoperire împotriva incertitudinii.

„Perioadele de recesiune îi determină pe investitori să se orienteze către active fizice, iar metalele preţioase, cum ar fi aurul sau argintul, tind să aibă rezultate bune”, consideră şi Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

Cristiana Tudor sugerează că „alte posibile investiţii indicate în perioadele de recesiune economică sunt acţiunile companiilor din industrii ce beneficiază de o cerere relativ constantă, care le face rezistente la scăderea economică, aşa-numitele industrii defensive, cum ar fi companiile de utilităţi, farmaceutice şi cele producătoare de produse esentiale pentru consum. Ea avertizează că „investitorii ar trebui să păstreze întotdeauna numerar în conturile de economii. Numerarul va genera în continuare un randament mic pe măsură ce dobânda compusă se acumulează. De asemenea, va reduce volatilitatea portofoliului şi, cel mai important, dacă există numerar disponibil, va permite achiziţionarea de active financiare la preţuri mici atunci când corecţia pieţelor încetineşte.”

Analistul financiar Radu Puiu sugerează adopţia unei abordări investiţionale pe termen lung, care poate elimina ”zgomotul de fond” şi momentele de panică şi corecţie ale pieţei care aduc niveluri suplimentare de stres.

„În acest sens, o alegere inspirată, care a evoluat bine în perioade de recesiune, pot fi companiile mari, care prezintă fluxuri de numerar solide şi oferă dividende semnificative şi constante. Această categorie tinde să evolueze superior firmelor care prezintă niveluri ridicate de datorie sau care se confruntă cu scăderi puternice ale cererii pentru bunurile sau serviciile oferite. Un exemplu ar putea fi „aristocraţii dividendelor”, o categorie de companii care şi-au majorat dividendele pentru cel puţin 25 de ani consecutivi”, mai notează Radu Puiu.

„Un alt sector care, din punct de vedere istoric, s-a remarcat pozitiv este cel al bunurilor de consum de bază, deoarece furnizează produse la care consumatorii nu renunţă atât de uşor chiar şi într-un context economic nefavorabil. De asemenea, investiţiile în sectoarele de sănătate şi utilităţi pot fi avute în vedere, întrucât sunt servicii pe care consumatorii nu le pot amâna, fiind necesităţi de moment”, adaugă Radu Puiu.

Strategii de investiţii utile în perioadele de volatilitate sporită

„Vânzările scurte rămân una dintre cele mai populare modalităţi de a face profit în timpul unei recesiuni. Această strategie simplă le permite investitorilor să profite de pieţele în declin vânzând o gamă largă de active şi poate fi uşor implementată prin tranzacţionarea de CFD-uri”, susţine Dr. Cristiana Tudor, CFA.

Pe de altă parte, Valentin Nedelcu, investitor şi fondator StiintaBanilor.ro, precizează: „în primul rând, ai putea să te aperi de o recesiune trăgându-te total în defensivă: toţi banii în depozite bancare garantate, titluri de stat şi eventual aur. Problema este că nu ştii când va veni această recesiune, cât de severă va fi şi cât va dura. Astfel, ai putea să sacrifici profitul aproape total şi să aştepti ani de zile o eventuală criză severă, care ar putea să apară sau nu în următorii ani. Sunt investitori care aşteaptă cu banii la bancă o nouă „criză” încă din 2009-2010 sau aşteaptă o nouă cădere a pieţei imobiliare încă din 2015-2016.”

”O abordare mult mai eficientă ar fi crearea unui coş de investiţii diversificate, care să cuprindă un mix de acţiuni, obligaţiuni şi metale preţioase. Dacă ar fi să aleg un mix de 5 instrumente pe care să le am în acest moment în portofoliu, acestea ar fi: un ETF pe acţiuni pe pieţele dezvoltate (de exemplu pe MSCI World), un ETF pe obligaţiuni de stat din ţările dezvoltate, acţiunile din indicele BET de la BVB, aur şi cash”, concluzionează Valentin Nedelcu, investitor şi fondator StiintaBanilor.ro

Bogdan Andrei, trader şi fondator IQtrading.ro, este de părere că „recomandările de cumpărare/poziţionare nu sunt de dorit, întrucât nici o recesiune nu seamănă cu alta, iar modul cum se va face rotaţia capitalului rămas în piaţă este absolut imposibil de estimat. Inflaţia este un fenomen monetar şi psihologic. Combaterea inflaţiei prin metode monetare, să nu îşi facă nimeni iluzii, se face prin crearea/generarea unei recesiuni.”

„Predictiv la creşterile de dobânzi, dolarul a fost şi este o alocare defensivă corectă, însă nu va „ţine” tot ciclul de politică monetară. La un moment dat, va scădea”, avertizează Bogdan Andrei. Alocările de protecţie (hedging), pe instrumente cu levier (Opţiuni, Futures, CFD), sunt o modalitate profesionistă de a trece printr-o recesiune, dar nu toţi investitorii au cunoştinţele necesare sau accesul la astfel de instrumente.

„În general, o abordare mai “activă” ar ajuta investitorii, întrucât micile balansări şi rebalansări, şi intervenţiile pe portofoliu, pot salva destul de mult într-un bear market. La un moment dat, vom avea nişte minime în piaţă. De ce să le aşteptăm alocaţi şi să marcăm toate pierderile, când putem să fim puţin mai flexibili şi chiar să beneficiem de fluctuaţiile pieţei”, este de părere Bogdan Andrei.

Vlad Caluş, fondator Minimalistu.eu şi Planable, numeşte câteva instrumente relevante pentru această perioadă: investiţiile în ETF-uri diversificate global, acţiunile care oferă dividende în creştere, Real Estate Investment Trusts (REIT) pentru diversificare pe partea de imobiliare, investiţiile în Bitcoin şi Ethereum şi dezvoltarea unei afaceri proprii într-o industrie cu potenţial de creştere ridicat.

„Acum, e mai important ca niciodată ca fiecare din noi să aibă un fond de urgenţă care să-i acopere 3-6 luni din cheltuielile proprii, să avem grijă la modul în care cheltuim banii, să fim mai diligenţi şi responsabili faţă de ei. Să nu ne aventurăm în credite sau responsabilităţi noi”, atrage atenţia Vlad Caluş.

Mihai Tiepac, consultant de investiţii şi fondator Itrade-hub.com, recomandă „instrumentele care pot face profit pe depreciere/ tranzacţionare algoritmică, schimbarea structurii portofoliului, investiţiile în mărfuri sau transferurile în valută cu inflaţie scăzută, de exemplu CFH”. Mai mult, el militează pentru educaţia financiară continuă şi „conectarea la realitate” – investitorul de succes fiind mereu la curent cu ştirile din piaţă.