ZF: Cum vrea guvernul României să scadă deficitul în şapte ani: eliminarea excepţiilor fiscale, creşterea redevenţelor şi noi sisteme informatice pentru vămi. Creşteri mai mici de salarii bugetare şi de pensii în următorii ani. Creşterea economică va fi de sub 3% pe an

Conform documentului, pentru creşterea veniturilor de stat şi încetinirea cheltuielilor, sunt prevăzute următoarele măsuri principale:

1. Creşterea veniturilor:

– Implementarea jalonului 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală, care va determina o creştere a veniturilor curente de la 29,4% din PIB în 2024 la 31,1% în 2031

4 martie 1948: Cum a denunțat Regele Mihai I al României la Londra abdicarea forțată dictată de către regimul comunist

11:36

Opt din 10 bucureșteni consideră că orașul nu este pregatit pentru un cutremur major

10:59

– Implementarea măsurilor pentru o mai bună colectare a veniturilor bugetare, care va duce la o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026

– creşterea redevenţelor

-operaţionalizarea Neptun Deep şi încasarea redevenţelor

Încetinirea cheltuielilor:

Ipoteza 1: Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB la 8,3% din PIB acest lucru fiind posibil prin creşterea moderată a cheltuielilor de personal în perioada de prognoză 2025-2031, introducerea indicatorilor de performanţă în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar şi prin restructurarea sistemului de facilităţi acordate anumitor categorii de personal din sectorul public;

Ipoteza 2: Menţinerea unei ponderi de aproximativ 5% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile în perioada 2025-2031, respectiv o reducere treptată ca procent în PIB a acestor categorii de cheltuieli pe toată perioada de prognoză, prin introducerea normativelor de cheltuieli, achiziţiile centralizate, introducerea indicatorilor de performanţă precum şi prin digitalizarea acestei categorii de cheltuieli;

Ipoteza 3: Reducerea ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031 prin aplicarea prevederilor noii legi a pensiilor publice, precum şi a prevederilor legale în domeniul pensiilor speciale dar şi prin creşterea moderată a acestei categorii de cheltuieli în perioada de prognoză 2025-2031;

Ipoteza 4: Creşterea ponderii cheltuielilor cu investiţiile în PIB la 7,8% din PIB în anul 2025, la 7,7% din PIB în anul 2026 şi 6,5% în PIB în anul 2027 urmată de o menţinere a ponderii în PIB a cheltuielilor de peste 5%, ţinând cont că din anul 2027 se termină perioada implementării PNRR;

Ipoteza 5: Cheltuielile cu dobânzile cresc de la o pondere de 2% din PIB în anul 2025 la o pondere de 3,5% din PIB în anul 2031 ca urmare a creşterii ponderii datoriei publice în PIB în perioada de ajustare a deficitului bugetar necesară pentru a finanţa proiectele de investiţii publice.