- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
ZF: De ce nu spune guvernul nimic despre ţintele mari ale bugetului pe 2025?
Nu există nicio proiecţie privind creşterea economică în anul ce vine şi nicio idee despre cum va fi deficitul bugetar în 2025, cu atât mai puţin vreo anticipare a evoluţiei diferitelor segmente ale economiei, notează Ziarul Financiar.
ZF: De ce nu spune guvernul nimic despre ţintele mari ale bugetului pe 2025?
Situaţia este complicată de anul electoral, dar mai cu seamă de realitatea din economie. Ca să faci un buget în situaţia dată trebuie să enunţi, în mod obligatoriu, măsurile de constrângere fiscală pentru reducerea deficitului bugetar ce se va situa în acest an între 7 şi 8% din PIB.
„Este multă incertitudine căreia i se adaugă problema politică. Cine-şi asumă măsurile de ajustare fiscală - creşteri de taxe, de pildă? Nimeni nu vrea să anunţe asta în campanie electorală”, spune economistul Laurian Lungu.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Eva Longoria dezvăluie că familia ei nu mai locuiește în Statele Unite după victoria lui Trump. Unde s-a mutat actrița
-
Sorin Grindeanu anunţă că se va circula de săptămâna viitoare pe încă 32 de kilometri din Autostrada Moldovei
-
Armata israeliană susţine că a ucis un comandant al organizaţiei Jihadul Islamic Palestinian
-
Viktor Orban afirmă că UE trebuie să regândească sancţiunile aplicate Rusiei. Care este explicaţia lui
Dar să spunem că lăsăm la o parte problema alegerilor, pentru că bugetul se face la Ministerul de Finanţe, nu la sediile partidelor. Doar că şi la Finanţe este multă ceaţă.
Laurian Lungu: „Noi nu ştim cât va fi deficitul bugetar pe acest an. Consensul în piaţă este că acesta se va duce spre 8% din PIB, poate nu chiar atât, dar între 7 şi 8% din PIB. Pentru că ţara este în procedură de deficit excesiv din 2020 încoace, trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan de reducere treptată a deficitului, până ce acesta intră sub 3% din PIB. Acest plan trebuie discutat la Bruxelles şi încă repede. Dar cei de la guvern nu au clar în cap ce să facă”.
Ministrul fondurilor UE, Adrian Câciu, spunea, în urmă cu două săptămâni, că guvernul va prezenta coaliţiei de guvernare, până la 15 octombrie, adică azi, planul de reducere a deficitului bugetar pentru următorii câţiva ani şi, odată ce acesta este agreat politic, va fi trimis Comisiei. Dar PNL s-a supărat şi nu mai discută cu PSD, deşi a rămas la guvernare. Deci nici politic nu mai există o minimă înţelegere a urgenţei.
Este adevărat că, în anii electorali, bugetul pe anul următor a fost adoptat cu întârziere – de 20 de ani este aprobat în chiar anul în care trebuie executat. Dar o idee, chiar vagă, despre ce va fi, exista. Despre un nivel de aşteptare privind creşterea economică şi evoluţia generală a finanţelor publice circulau date. Acum nimic.
„Este adevărat, bugetul este elaborat la Finanţe. Dar, când îl faci, trebuie să ştii ce vrei şi din altă perspectivă, haide să o numim politică: va fi un buget social sau unul mai puţin social? Dacă majorezi taxe pentru ajustarea deficitului trebuie să spui care sunt acestea. Iar dacă tai din cheltuieli întru acelaşi scop, din nou trebuie să spui de unde tai”, spune economistul Dragoş Cabat.
Să crezi că reduci deficitul doar din creşterea economică viitoare cum mai spun unii de prin politică, este o iluzie, spune Laurian Lungu.
Ca să creşti taxele este complicat. Ca să tai din cheltuieli este la fel de complicat pentru că trebuie să decizi de unde tai. Din cheltuielile rigide – salarii, pensii – nu poţi. Mai spui apoi că vrei să susţii şi investiţiile şi iar nu poţi tăia, dacă te ţii de cuvânt. Şi crezi că reduci un deficit de 8% din PIB doar dintr-o creştere economică care este din ce în ce mai firavă? Şi încă: în anii din urmă, România a avut o creştere economică medie de 3-4%, dar nu şi-a redus deficitele. Cum să crezi că o poate face acum când creşterea anticipată nu depăşeşte 2%?, se întreabă Lungu: „Anii 2025 şi 2026 vor fi cum vor fi din perspectiva deficitului, pentru că în economie încă intră bani din PNRR. De aceea trebuie să reduci deficitul în aceşti ani până la măcar 5% din PIB. Dacă te prinde finalul lui 2026 cu un deficit de 7% din PIB, va fi dramatic, cu atât mai mult cu cât deficitul bugetar se ţine de mână cu deficitul de cont curent.”
Înainte de criza COVID, aminteşte Lungu, o economie ce o ţinea ani în şir cu deficite mari (asemenea României, azi) era aspru taxată de pieţe. Acum este iertată pentru că şi alţii sunt într-o situaţie dificilă. Dar agenţiile de evaluare financiară amintesc mereu că roata se poate întoarce şi că România este tolerată tocmai pentru că în economie intră bani de la UE. Dar când aceştia se vor împuţina?
Finanţele nu spun nimic despre viitorul imediat, dar trebuie să o facă acum, spun economiştii, pentru că şi dacă arăţi cum stau lucrurile şi dacă ascunzi problemele realitatea nu poate fi ocultată. Dar este mult mai bine să ştii din timp ce te aşteaptă.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
CANCAN.RO
GANDUL.RO
ŞTIRILE ZILEI
-
astăzi, 12:27
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 996. Zelenski: Zece puncte ale planului intern de rezilienţă vor fi prezentate săptămâna viitoare / Noi sancţiuni împotriva Rusiei din partea UE / Biden, presat de Europa pentru a spori sprijinul pentru Ucraina înainte de încheierea mandatului
-
astăzi, 12:15
Două sate din România au fost selectate în Programul Upgrade al Best Tourism Villages 2024