ZF: Până la formarea guvernului şi adoptarea bugetului, toată lumea se uită la 2025 cu îngrijorare

Crăciunul şi Revelionul din acest an vor fi po­litice şi zi de zi atenţia se va îndrepta spre mo­dul în care se contu­rea­ză formula care va guverna România după ce ieşirea PSD din dis­cuţiile privind coaliţia de guver­na­rea a acutizat criza politică din România.

„PSD se retrage cu demnitate de la masa discuţiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în parlament un guvern de dreapta. România nu trebuie să fie aruncată în aer de atitudini puerile şi orgolii prosteşti. Eu cred, ca şi colegii mei, mai ales că am vorbit cu mulţi înainte să iau această decizie, că astfel de atitudine nu mai poate fi acceptată. Dar, fiind responsabili vom vota în parlament un guvern de dreapta, fără nicio reţinere. Invităm, poate luni, e o zi foarte bună să votăm viitorul guvern, format din PNL, USR, UDMR“, a spus joi Marcel Ciolacu.

După câteva săptămâni în care partidele care se poziţionează proeuro­pean au discutat şi promis formarea unei coaliţii care să dea guvernul, criza politică din România s-a înrăutăţit brusc după ieşirea PSD, partidul care a câştigat alegerile parlamentare, de la masa discuţiilor. Deşi preşedintele PSD Marcel Ciolacu, de astăzi premier interimar, a spus că va vota un guvern „de dreapta“, nu s-a clarificat care va fi formula de guvernare şi mişcarea ne duce înapoi cu trei săptămâni.

Între timp, mediul de business, finanţatorii şi pieţele financiare fierb. Nu mai departe de miercuri, cea mai mare agenţie de rating – Fitch - a înrăutăţit perspectiva de rating a datoriei publice a României de la stabil la negativ. Practic, Fitch dă un ultimatum: dacă nu se încheie criza politică şi nu se stabilizează finanţele ţării, România intră la categoria nerecomandată investiţiilor şi bugetul va fi sufocat de dobânzi.

Investitorii au reacţionat oricum, pentru că Bursa a închis ieri în scădere, iar dobânzile pentru împrumuturi la 10 ani ale României au urcat. La o zi după semnalul din partea pieţelor financiare, PSD dinamitează scena politică şi aruncă o undă de şoc pieţelor. La Bursa de la Bucureşti, indicele principal BET a scăzut cu 2% ieri, după scăderi în cascadă ale acţiunilor din componenţa sa: Banca Transilvania (-2,8%), Petrom (-2%) etc. În total, s-au evaporat de la Bursă 4,2 mld. lei numai ieri.

De-a lungul zilei de joi, liderii partidelor au reacţionat la anunţul lui Marcel Ciolacu. Liderul liberal Ilie Bolojan spune că este dispus în continuare ca PNL să îşi asume guvernarea.

„Partidul Naţional Liberal vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluţii. Ţara se află deja într-o situaţie complicată, iar nereuşita creării unei coaliţii de guvernare îi va costa mult pe români. România are nevoie rapid de un nou guvern, care să creeze cu maximă responsabilitate un nou buget, să ia măsuri pentru creşterea economiei, să atragă în continuare fondurile europene. Repet, PNL e pregătit să-şi asume răspunderea în tot acest efort“, a transmis Bolojan.

Ar fi vorba de un guvern minoritar, susţinut în Parlament cu ajutorul PSD. Aritmetic, USR, PNL şi UDMR au puţin peste 30% din voturi, însă UDMR, prin vocea lui Kelemen Hunor, spune că un guvern minoritar nu este o soluţie.

Preşedinta USR Elena Lasconi a transmis, la rândul său, că USR ar intra la guvernare, însă nu într-un guvern minoritar. Or, cu PSD care a părăsit discuţiile, un guvern majoritar nu poate fi făcut decât cu cooptarea altor partide, precum AUR, SOS sau POT.

USR îşi asumă guvernarea, dar o guvernare onestă, cu reforme. Am transmis, constant, în negocieri disponibilitatea totală. Tocmai pentru că suntem pe marginea prapastiei trebuie reforme. Asumate, clare, decuplate de populism şi de interesele de grup. Dar un guvern minoritar nu este o soluţie stabilă, care să poată duce la capăt reformele de care avem nevoie. Ce reforme? Să începem cu reorganizarea statului care, s-a văzut, nu este funcţional în interesul cetăţenilor. Cum? Tăierea cheltuielilor inutile, reducerea aparatului bugetar central şi o reformă în Justiţie pe bune.

Klaus Iohannis, care şi-ar fi terminat mandatul mâine, dar rămâne în funcţie până la alegerile prezidenţiale, a reacţionat la criza politică şi a spus că România nu are nevoie de o criză politică extinsă în acest moment şi că va convoca partidele la consultări. Astăzi, noul Parlament, votat pe 1 decembrie, va avea prima sesiune parlamentară.

Să trecem cu celeritate peste orice divergenţe şi să ne apucăm să construim pentru România şi pentru români. Voi convoca foarte repede consultări pentru a vedea cum progresăm în acest demers. Nu doresc să impun partidelor un lider sau altul, nu doresc să le dau lecţii cum să formeze coaliţii şi majorităţi, fiecare ştie cum se face. Dar trebuie să o şi facă, în interesul României, a transmis preşedintele Iohannis.

Începând de astăzi, guvernul Marcel Ciolacu intră în interimat, odată cu intrarea în atribuţii a noului Parlament. În acest context, guvernul nu va mai putea să emită ordonanţe de urgenţă sau să facă bugetul. Astfel, după toate calculele, România intră în 2025 fără un buget aprobat, într-un an extrem de complicat. Numai ca să poată susţine cheltuielile pe care le are, guvernul va avea nevoie de 250-300 mld. lei (50-60 mld. euro) de pe pieţele financiare interne şi externe. Suma este necesară acoperirii deficitului bugetar de anul viitor, a dobânzilor, împreună cu refinanţarea datoriilor ajunse la scadenţă.

Concomitent, noul guvern trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1-1,5% din PIB, o misiune deloc uşoară, pentru că înseamnă că veniturile la buget trebuie să crească, concomitent cu scăderea cheltuielilor ca pondere în PIB. Pe partea de venituri, situaţia economică complicată din acest moment pune sub semnul întrebării creşterea încasărilor la buget din creşterea economică, a businessului şi varianta care rămâne sunt modificările fiscale, dar care nu sunt nici ele clare în acest moment, cât timp nu este clar cine va guverna România, cu atât mai puţin care vor fi măsurile.

Pe partea de cheltuieli, guvernul va trebui să analizeze creşterile de salarii bugetare şi de pensii, care au explodat în anul electoral 2024 şi care nu au cum să fie repetate în 2025. Pe partea de investiţii, norocul este la fondurile europene, dar cu un asterisc: şi fondurile europene au nevoie de o cofinanţare din fonduri naţionale şi întrebarea este în ce măsură îşi va permite bugetul aceste plăţi.

Tot acest peisaj este agravat de criza politică. Cu bomba aruncată de PSD joi, sărbătorile de iarnă din acest an vor fi politice, cu calcule şi negocieri pentru formarea guvernului care să treacă România prin 2025, scrie Ziarul Financiar.