ZF Power Summit: România poate să fie polul eolian şi fotovoltaic al UE

Dincolo de problemele cu care se con­fruntă domeniul, oportunităţile aduse de tran­ziţia energetică au fost văzute de toţi partici­panţii ca o şansă unică de creştere economică.

„E nevoie de mobilizare, trebuie să ne schim­băm şi viteza şi modul de lucru, opor­tunitatea pe care o avem nu ne vom mai întâl­ni cu ea. Se joacă un deceniu în acest an, poate fi un deceniu câştigat sau un deceniu pierdut ireversibil“, a declarat Răzvan Nicolescu, par­te­ner în cadrul fimei de consultnaţă Deloitte, fost ministru al energiei.

Potrivit acestuia, România are la dispo­zi­ţie 12 miliarde de euro pentru schimbarea din temelii a sectorului energetic, lucru care va echivala cu o revoluţie industrială. Deşi pre­siunea pe stat este enormă în atragerea aces­tor investiţii, sectorul privat are un rol esenţial de jucat.

„Tot timpul avem sentimentul şi încer­căm să punem egal între fonduri europene şi instituţii de stat. Vreau ca mediul privat să se im­plice mai mult în cheltuirea mai multor bani într-o manieră corectă“, a mai spus Nicolescu.

Dintre tehnologiile care ar putea lua avânt pe plan local, hidrogenul şi energia ver­de sunt creditate cu cele mai mari şanse de creştere.

„România va fi polul eolian şi fotovoltaic al Uniunii Europene. Zona Banatului, Satu Mare, Moldova, peste tot se vor instala eo­liene şi fotovoltaice“, a declarat Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC, cel mai mare dez­voltator local de proiecte eoliene. Mosson spu­ne că deja are în dezvoltare proiecte eoliene şi solare de 2.000 MW, mai bine de 6.000 MW noi în eoliene pu­tând intra în sistem în următorii zece ani (acum România are circa 3.000 MW în eolian – n.red.). Sebastian Enache a mai precizat că tot ce va insta­la Monsson nou va avea soluţie de stoca­re, iar progresul tehnologic a făcut ca eficienţa în utilizare a eolinelor să crească substanţial, astfel încât acestea vor putea fi montate şi în zo­ne cu vânt mai slab.

Hidrogenul deja are o bază pe care poate creşte local, spun experţii din domeniu.

„România are toate cazurile de utilizare în care hidrogenul poate juca un rol major. producţia de oţel, avem rafinării, avem una din cele mai mari flote de camioane din Europa, avem un mare sector chimic şi alte divizii în care am putea să-l utilizăm. Avem un know how enorm şi o comunitate energetică, dar nu există o strategie naţională, o strategie unificatoare, pentru a deschide potenţialul complet al României în ceea ce priveşte hidrogenul“, a declarat Alexandru Floriştean, Legal & Project Manager, Hydrogen Europe.

Potrivit acestuia, producţia de energie verde locală şi infrastructură de gaze existentă sunt atuuri extrem de importante de la care poate porni viitoarea strategia a României în domeniul hidrogenului.

„Modelul de producţie, transport şi distribuţie, modelul de consum în energie va trebui reanalizate, avem nevoie de o producţie de energie curată, ceea ce înseamnă reţele flexibile, adică investiţii în ceea ce numim smart grids. Avem nevoie de un consum adaptat acestor reţele, sigur că toate aceste dezvoltări ale prezentului sunt de natură să îi stimuleze pe antreprenori, să creeze o deschidere pentru lucrări în această zonă, cred că antreprenorii care vor reuşi în domeniul energiei sunt cei care iau în considerare în planurile lor această dezvoltare“, a spus la rândul său Corneliu Bodea, CEO al Adrem.

Corectarea cadrului legislativ legal şi includerea unor mecanisme care vor permite realizarea acestor investiţii devine astfel urgentă.

„Ne dorim foarte mult ca România să fie o ţară în care producţia de energie să aibă o componentă din sectorul regenerabil foarte mare, dar întrebarea e cum implementăm începând de mâine“, a precizat şi Teofil Mureşan – president E-INFRA, Nova Power & Gas.