ZF: România vrea investiţii în producţia de energie de peste 17 mld. euro în următorii 7 ani

În perioada 15 februarie-15 martie, Minis­terul Energiei va organiza trei dezbateri publice privind proiectul PNIESC (Planul Naţional Integrat în do­meniul Energiei şi Schimbărilor Cli­matice) revizut, acest Plan fiind de fapt adevă­ra­ta strategie energetică a României. Schimbările pe care le aduce acest nou PNIESC, felul în care vor fi puse în aplicare, care sunt implicaţiile asupra sistemului energetic local sau provocările legate de finanţare sunt doar câteva dintre teme­le care vor fi dezbătute alături de autorităţi şi cei mai buni oameni din domeniul energetic în cea de-a 13-a ediţie a ZF Power Summit 2024, eve­niment care va avea loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti.

„România consideră producţia de energie din surse interne drept cel mai important o­biec­tiv pentru asigurarea securităţii energetice na­ţio­nale. În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, România urmăreşte menţinerea mixu­lui său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de GES (gaze cu efect de seră) prin creşterea susţinută a capacităţilor de pro­ducţie din SRE (surse regenerabile de energie). Obiectivul pentru 2030 este atingerea unei ca­pacităţi instalate de producţie a energiei electri­ce de 30,4 GW, marcând o creştere de 47% faţă de 2019. Din această capacitate proiectată pentru 2030, aproximativ 76% vor proveni din SRE, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică“, se arată în varianta revizuită a PNIESC, dispo­nibilă pe site-ul Ministerului Energiei.

Faţă de varianta din 2021 aflată în vigoare acum, sunt câteva diferenţe notabile. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030. Cum se va realiza acest lucru? Prin investiţii masive în energia verde, care vor ajunge la o pondere de 47% din capacitatea instalată în producţia de energie a României.