Zona euro are în faţă o nouă rundă de discuţii pe marginea prăpastiei pe tema Greciei

Oficialii europeni sperau să finalizeze noul program, care ar prelungi termenul până la care Grecia trebuie să echilibreze bugetul cu doi ani, până în 2016, la o reuniune a miniştrilor de Finane din zona euro de luni. Un acord ar duce la deblocarea următoarei tranşe de ajutor de 31,5 miliarde de euro, imperios necesară pentru Atena, relatează Financial Times.

Potrivit oficialilor implicaţi în negocieri, creditorii internaţionali nu au reuşit să decidă cu cât trebuie reduse datoriile Greciei şi cine va suporta pierderile.

"Este absolut clar că va fi nevoie de o nouă rundă de discuţii, după cea de luni. Există un număr de probleme care trebuie stabilite", a declarat un oficial din zona euro.

Negociatorii susţin că divergenţele se reduc, dar timpul aflat la dispoziţie s-ar putea epuiza.

Una dintre surse a arătat că Banca Centrală Europeană, care deţine obligaţiuni elene de 5 miliarde de euro cu maturitate la sfârşitul săptămânii viitoare, refuză să rostogolească plata, presând toate părţile implicate să ajungă rapid la o soluţie.

Oficialii au spus că reprezentanţii FMI şi cei ai Comisiei Europene nu se înţeleg în privinţa mărimii şi ritmului reducerii datoriilor Greciei.

FMI are aşteptări mai pesimiste privind capacitatea Greciei de a reveni la creştere economică, suma care va fi obţinută din programul de privatizări şi fondurile necesare recapitalizării băncilor.

În consecinţă, estimările CE şi ale FMI privind nivelul datoriilor Greciei în 2020 diferă cu 5-10%.

FMI insistă totodată ca datoriile Greciei să fie reduse la 120% din PIB până în 2020, în timp ce Comisia vrea ca ţinta să fie 125% din PIB, în 2020.

O sursă a explicat că dacă va fi acceptat punctul de vedere al FMI, atunci guvernele din zona euro ar fi obligate să suporte pierderi legate de împrumuturile acordate Greciei în programul de salvare, rezultat politic exploziv, respins deja de Germania şi alte ţări din nordul zonei euro.