Zona euro se pregăteşte pentru default-ul Greciei

Autorităţile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susţinere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeaşi zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro, relatează Reuters.

Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate, demonstrând cât de mult a reuşit Tsipras să nemulţumească partenerii din uniunea monetară cu anunţul surprinzător referitor la referendum, după cinci luni de negocieri intense.

După respingerea solicitării Greciei de prelungire a programului de salvare, miniştrii de Finanţe din zona euro au spus că sunt pregătiţi să facă tot ceea ce este necesar pentru a menţine stabilitatea regiunii.

Miniştrii de Finanţe au arătat că zona euro este într-o situaţie mult mai bună decât în perioada de vârf a crizei datoriilor de acum câţiva ani, ei solicitând, implicit, Greciei să impună controlul capitalului pentru stabilizarea sistemului bancar.

Banca Centrală Europeană (BCE), care a asigurat stabilitatea sistemului financiar elen prin împrumuturi de urgenţă, va analiza duminică dacă va opri sau nu finanţarea băncilor prin programul ELA.

"Planul B devine rapid planul A", a declarat ministrul finlandez de Finanţe Alexander Stubb.

Ministrul elen de Finanţe Yanis Varoufakis, care a părăsit reuniunea Eurogroup, a spus că "este o zi tristă pentru Europa".

În Grecia, oamenii au format cozi la bancomate, iar introducerea controlului capitalului devine tot mai probabilă.

Premierul Tsipras a cerut grecilor să respingă termenii programului de salvare care prevede noi măsuri dureroase de reformă, precum tăierea pensiilor şi majorarea taxei pe vânzări.

Ministrul olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, a spus că referendumul convocat de Tsipras subminează credibilitatea guvernului elen, potrivit Bloomberg.

"Nu doar că Guvernul grec a respins ultimle propuneri le instituţiilor, dar trebuie să realizaţi că propunerile au dat deja dovadă de flexibilitate maximă", a arătat Dijsselbloem.

Varoufakis a spus în schimb că Guvernul a respins măsurile de austeritate propuse de creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI, întrucât planul nu a dat nicio speranţă că Grecia va ieşi din criza economică.

"Măsurile, de la tăieri de pensii la reduceri ale salariilor, au fost un eşec clar având în vedere că Grecia a cerut primul ajutor financiar în 2010, iar de atunci a obţinut două programe de finanţare în valoare totală de 240 de miliarde de euro", a arătat ministrul.

Presiunile asupra Greciei sunt amplificate de faptul că Grecia trebuie să plătească FMI aproape 1,6 miliarde de euro pe 30 iunie.

BCE a majorat săptămânal fondurile puse la dispoziţia băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, iar în ultima perioadă zilnic, pentru a susţine băncile afectate de retragerile depozitelor.

În total, băncile au primit din partea BCE prin programul ELA 89 de miliarde de euro.

Decizia de oprire a finanţării prin programul ELA necesită o majoritate de două treimi în consiliul guvernatorilor BCE format din 25 de membri, dar nu va fi greu de obţinut dacă preşedintele instituţiei, Mario Draghi, o va susţine.

Preşedintele băncii centrale germane, Jens Weidmann, membru în consiliul BCE, susţine o astfel de măsură, el declarând joi că programul ELA ridică probleme serioase legate de finanţarea guvernelor, care este ilegală conform legislaţiei comunitare, în condiţiile în care băncile elene cumpără în mod regulat obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt în valoare de circa 9 miliarde de euro.

Majoritatea băncilor din Grecia sunt închise în perioada weekend-ului, aşa că nu au fost semne de panică pe străzile din Atena.

Oficialii eleni au dat asigurări că că nu vor impune controlul capitalului pentru limitarea retragerilor, dar poliţia a întărit securitatea în apropierea bancomatelor.

Banca Greciei a anunţat că face eforturi uriaşe pentru a asigura că bancomatele sunt alimentate cu bani.

O filială a Piraeus Bank care în mod normal este deschisă sâmbăta de această dată a fost închisă, cu toate că în faţa sa aşteptau circa 100 de persoane. Un director a declarat că angajaţii se tem din cauza cozii formate.

Cozi lungi s-au format şi la unele supermarketuri din Atena, oameni făcând stocuri.

În pofida îngrijorării, sunt şi semne de sfidare, dar şi de uşurare în rândul populaţiei, după ani de austeritate şi nenumărate întâlniri de urgenţă ale oficialilor eleni cu creditorii.

"Referendumul este necesar pentru trimite un mesaj europenilor că poporul grec nu este subjugat, nu mai suntem sub ocupaţie", a spus Elias Papachadzis, un locuitor al Atenei în vârstă de 49 de ani.