COMENTARIU Lelia Munteanu: Adevărat a înviat!

Unii îl căutăm pe Fiul lui Dumnezeu cu săpăliga de arheolog. Unii parcă l-am întrezări în sarcofagul minţii noastre, îmbălsămat pios, ferecat bine. Alţii credem că l-am dibuit în ceasloavele pe care - vorba unui călugăr din Sinai - le citim "până ni se împăienjenesc ochii, până ni se uluieşte mintea".

Săraci ca şoarecii de bibliotecă sau putred de bogaţi, suntem egali în faţa lui Dumnezeu. Jinduim, fără deosebire, după ceva ce nu poate fi dat de pomană, ceva ce nu poate fi cumpărat cu bani: iubirea.

Iisus Hristos ne-a dat o lecţie, pe care încă o mai silabisim: din dragoste pentru noi S-a făcut om şi a pătimit, şi a murit, şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Iubirea e smerenie, e înţelegere, e iertare, e bucurie.

Pe coclaurii acestei lumi, iubirea e întocmai corabiei care se spune că a dus-o pe Maica Domnului la ţărmul Athosului - fără cârmă, condusă doar de Pronia cerească.