COMENTARIU Lelia Munteanu: Anul Nou evreiesc 5784

În seara asta, când vor apărea primele stele, începe Rosh Hashana, Anul Nou evreiesc. Nu e o sărbătoare veselă, ci un prilej de introspecţie, o spun în fiecare an.  

Intrăm în 5784 şi, înmuind felii de mere în miere, conform tradiţiei, ne dorim unul altuia să avem un an mai bun şi mai dulce.

Rosh Hashana marchează începutul celor zece Zile Înfricoşătoare până la Yom Kippur (Ziua Iertării).

În ceruri se deschid astăzi trei Cărţi: a Vieţii (în care sunt înscrişi cei drepţi), a Morţii (în care sunt înscrişi nelegiuiţii) şi o a treia pentru oameni ca noi, nici buni, nici pe de-a-ntregul răi, a căror soartă va fi decisă în Ziua Iertării. (E motivul pentru care una dintre urările consacrate acum e de a fi înscris în Cartea Vieţii).
Mai e numită Rosh Hashana şi Yom ha-Zikaron, Ziua Amintirii, când Dumnezeu îşi aduce aminte de creaturile Sale. (Cea mai vibrantă dintre toate denumirile care s-au dat vreodată unei sărbători). E ziua când Cel de Sus îşi reaminteşte promisiunea făcută omului – “Te voi iubi cu o iubire veşnică” – iar noi ne reamintim, dacă am uitat cumva, că nu o merităm.