COMENTARIU Lelia Munteanu | Celebrarea eşecului şi extremismul fără leac

Mai întâi a celebrat eşecul: 100 de ani de la înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino". Cu gardă de onoare, cu imn, cu sobor de preoţi.

În 1921 fusese inaugurat sub denumirea de „Institut de Seruri şi Vaccinuri", astăzi nici cutii de pizza nu poate produce, ca să împacheteze vaccinurile altora.

(Klaus Magnus e singurul care n-are niciodată ghinion. Ce s-ar fi întâmplat dacă Institutul ar fi fost înfiinţat pe 2 aprilie? Pierdea o zi de schi sau o partidă de golf).

După o preţioasă alocuţiune, Preşedintele s-a retras discret, în ciuda celor care îşi imaginau că, abandonând stilul epistolar, li se va adresa prin viu grai participanţilor la protestele de contaminare. Pe aceia i-a expediat aluziv, într-o frază sapienţială: „Virusul care ne-a afectat dramatic existenţa în ultimul an nu dispare prin violenţă şi manifestări extremiste". Mărturisesc că nu m-aş fi gîndit nici o clipă că amărăştenii care protestează caută de patru zile leacul virusului.