COMENTARIU Lelia Munteanu: Siria, încă în umbra haosului. Înălţimile Golan – o "piatră de poticnire"

După fuga lui Assad la Moscova, în Siria umbra haosului nu s-a risipit încă. Există prea puţine certitudini, plutind într-o mare de echivoc.

 

Ce ştim cu certitudine este că, în coordonare cu Statele Unite, dar şi cu Rusia, Israelul a efectuat sute de raiduri pentru curăţarea terenului de armament, inclusiv depozite de armament chimic, raidurile extinzându-se asupra întregii infrastructuri militare a fostului regim. Demersul este salutar, ştiut fiind că, înainte căderea lui Bashar al-Assad, Siria fusese raiul jihadiştilor de pretutindeni, cum era odinioară Afganistanul. Exceptând aşa-numita Armată Liberă Siriană (singura grupare laică, alcătuită din dezertorii armatei regulate, cei care, începând din 2011, au refuzat să îndrepte armele împotriva propriului popor revoltat), zecile de grupări rebele sunt mişcări jihadiste, cărora li s-ar putea alătura altele, atrase de această perioadă de instabilitate. Temerea ca arsenealul lui Assad să nu cadă în mâinile acestora a fost perfect justificată.

 

Cert este că liderul facţiunii care a condus ofensiva victorioasă asupra Damascului, Hayʼat Tahrir al-Sham (Organizaţia pentru Eliberarea Levantului) şi-a abandonat numele de război, Abu Muhammad al-Golani, reluându-şi adevăratul nume -  Ahmed Hussein al-Shar'aa. Mai mult, declaraţiile sale sunt cât se poate de reţinute şi echilibrate.

 

Aproape cert, dată fiind componenţa celor care au cucerit puterea, Siria se îndreaptă spre o republică islamică sunnită. Cum vor putea fi însă  împăcate diversele etnii şi denominaţiuni religioase de pe teritoriul ţării (condusă până pe 7 decembrie de o dinastie alauită – o formă de şiism – cu o populaţie preponderent sunnită).

 

O altă certitudine, oricând inflamabilă, este problema Înălţimilor Golan, în a căror zonă-tampon trupele israeliene s-au instalat deja şi, conform declaraţiei ministrului Apărării, Israel Katz, vor rămâne până la primăvară.   

 

Înălţimile Golan (un platou strategic) este un teritoriu sirian ocupat de  de Israel în urma Războiul[l1] ui de Şase Zile din 1967, anexat apoi în 1981, acţiune recunoscută unilateral, în 2019, de Administraţia Trump.

 

Ieri, cabinetul premierului Netanyahu a anunţat că Guvernul a aprobat finanţarea (cu echivalentul a peste 10 milioane de dolari) pentru "dezvoltarea demografică a Golanului", mai precis şi-a anunţat intenţia de a dubla numărul coloniştilor din zonă, actualmente 30.000 (pe lângă cei 23.000 de druzi).

 

Imaginea de mai sus datează din 2019. Netanyahu indica perspectiva asupra Israelului pe care o oferă Înălţimile Golan, argumentând importanţa strategică a acestui perimetru pentru ţara sa.