COMENTARIU Lelia Munteanu: Vor doborî ultra-religioşii Guvernul Netanyahu?

Cetăţenii, în majoritatea lor, privesc cu uşurare măsura. A fost mereu o sarcină uriaşă pe umerii contribuabililor. La o populaţie de 9,174,520 de locuitori (cât consemnau statisticile anul trecut), aproximativ 1.200.000 sunt haredim (pluralul de la haredi, un cuvânt din ivrit, derivat de la ebraicul hared, care în termeni biblici îi desemnează pe cei care „trenură"/se tem la auzul Cuvântului lui Dumnezeu).

Din totalul evreilor haredim, cel puţin jumătate au sub 20 de ani, ocupându-se exclusiv cu studiul Torei şi Talmudului în aşa-numitele yeshivot (pluralul de la yeshiva) - şcoli religioase (foto Yaakov Naumi/Flash 90), stipendiate de Stat.

Argumentul acestora e că studiul Torei (Cartea Sfântă, corespunzătoare Pentateulului, primelor cinci cărţi din Vechiul Testament) şi al Talmudului (cărţile care cuprind Legile şi Tradiţia poporului evreu) sint vitale pentru menţinerea vie a iudaismului, iar această misiune este cel puţin la fel de importantă cu a Armatei.

Începând de mâine, evreii ultrareligioşi se vor confrunta, pentru prima oară în istoria Israelului, cu două mari probleme: îngheţarea subvenţiilor de la Buget şi obligativitatea îndeplinirii stagiului militar (tinerii care nu o vor face vor fi consideraţi dezertori). Prima soluţie care s-au contura, cea mai puţin plauzibilă, ar fi părăsirea masivă a ţării, A doua ar fi ca să se revină asupra legii, în speranţa că - deşi Armata a anunţat că mai are nevoie de cel puţin 7.000 de combatanţi în condiţiile războiului din Gaza – vor fi greu de înrolat şi instruit peste noapte aproximativ 60.000 de recruţi.

Acordul de scutire de armată expirând astăzi, de mâine şcolile religioase  nu vor mai putea să fie finanţate, ceea ce creează  Guvernului probleme greu, dacă nu imposibil, de depăşit.

Acordul de coaliţie prevede că finanţarea şi scutirea de armată sunt drepturi constituţionale (un fel de a spune, în Israel nu există o Constituţie) ale haredim. Nerespectarea acestor drepturi  poate determina partidele ultra-religioase să părăsească Executivul, provocând alegeri anticipate, grăbind sfârşitul politic al premierului. Netanyahu, care caută încă soluţii de temporizare, n-a declarat decât: „Cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla acum este să mergem la alegeri generale în timpul războiului, ceea ce înseamnă să pierdem războiul". E plauzibil însă ca prim-ministrul şi comandantul Armatei să se bazeze pe o oarecare temperanţă a ultra-religioşilor, care a apărut după 7 octombrie, când un număr nesperat de membri ai comunităţii s-au înrolat voluntar. Mai mult, astăzi, la intrarea în oraşul religios Bnei Brak, nu mai trebuie să-şi scoată uniforma şi să-şi imbrace ţinuta de studiu, chiar dacă la începutul lunii, în zonă, protestatari haredim, opozanţi ai înrolării în Armată, au blocat ore întregi circulaţia pe o autostradă.